ROMÂNCE DE SUCCES Simona Halep, femeia care a rescris cu încăpățânare gloria sportului românesc în secolul XXI
Tenis
Sport.ro vă prezintă în luna martie o serie de materiale speciale cu româncele care au devenit adevărate modele în sport prin performanțele lor și prin poveștile lor de viață.
-
Sub titlul "ROMÂNCE DE AUR", pe toată perioada lunii veți putea descoperi sau redescoperi sportivele tricolore care au adus faimă țării pe toate meridianele sau care reprezintă modele pentru tinerele din România.
„Dintre toate sporturile pe care omul le practică, tenisul e cel mai aproape de carceră.” - Andre Agassi
”Foarte bun!” Portar pentru naționala României: ”El va fi opțiunea la EURO”
Jucătorii de la Real Madrid care au refuzat să execute loviturile de pedeapsă: "Adevărul e că era mort"
„Doar boxerii pot înțelege singurătatea jucătorilor de tenis - și, totuși, boxerii își au oamenii din colțul ringului și manageri. Chiar și adversarul unui boxer oferă un fel de companie, cineva de care se poate agăța și căruia să i se încrunte.
În tenis, stai față în față cu inamicul, schimbi lovituri, dar niciodată nu îl atingi sau nu îi vorbești. Regulile îi interzic unui jucător de tenis să vorbească până și cu antrenorul său, cât timp e pe teren.
Oamenii menționează uneori că alergătorii se compară cu tenismenii în această privință, dar trebuie să le râd în nas. Măcar alergătorul poate simți mirosul adversarilor, sunt la câțiva centimetri distanță.
În tenis ești pe o insulă. Dintre toate sporturile pe care omul le practică, tenisul e cel mai aproape de carceră,” scrie fostul campion de Grand Slam, Andre Agassi în cartea sa intitulată Open.
Nu, Agassi nu pare să scrie cuvinte mari, și nici să exagereze în stil hollywoodian, în aceste paragrafe. Intenția de a fi în dezacord cu spusele tenismenului american poate fi ușor contrazisă de vorbele concetățeanului Simonei Halep, Andrei Pavel, care a confirmat dificultatea psihică resimțită în „Sportul Alb.”
Curios, Andrei Pavel a povestit că gradul cel mai înalt de nefericire l-a resimțit în lumea tenisului tocmai când a câștigat turneul de la Roland Garros în proba de juniori, în anul 1992.
„Am câștigat la 18 ani turneul de la Roland Garros la juniori, dar mi-era foarte greu, eram singur, eram foarte nefericit. E greu să le explic copiilor din ziua de azi. Nu aveam telefon, nu aveam cum să socializez.
Stăteam în Germania singur, aveam un program foarte strict, îmi spălam hainele singur, îmi făceam mâncare singur, nici măcar nu aveam televizor. Mi-a fost foarte greu. Șansa mea a fost că am întâlnit-o pe viitoarea soție, asta m-a ajutat să îmi revin,” a spus tenismenul din Constanța, într-un interviu acordat lui Cătălin Oprișan.
Simona Halep a învins singurătatea, frica și durerea pentru a deveni cea mai bună jucătoare de tenis din istoria României
Nimeni nu i-a întins vreun covor roșu sau petale de flori în drumul său spre succes. Ajutată de familie, Simona Halep și-a petrecut mai mult timp din copilărie măturând terenuri de zgură și îndepărtându-și praful pus pe șosetele albe decât jucându-se fără vreun scop precis ori presiunea zilei următoare.
Deși o fire introvertită, Simona Halep și-a asumat statutul de jucătoare profesionistă de tenis, care aduce cu sine o sumedenie de călătorii îndepărtate, răsfirate și epuizante, oboseală cronică și împotrivire, la orice pas, fie că vine din partea opusă a fileului, din tribune sau chiar din propriul joc.
În 2013, la vârsta de 22 de ani, Simona Halep a început să devină forța greu de înțeles a circuitului WTA. Cu o înălțime modestă, 1,68 metri, Simona Halep o repezea pe cehoaica Petra Kvitova, scor 6-2, 6-2 în finala turneului de la New Haven, al patrulea din cele șase titluri WTA cucerite în anul de debut ca jucătoare de top a lumii tenisului. Nürnberg, 's-Hertogenbosch, Budapesta, New Haven, Moscova și Sofia au fost doar stratul superficial al unui lac de glorie în care Simona Halep ne-a scufundat, ca români, alături de ea, timp de ceea ce ar putea deveni un deceniu de excelență, în curând.
Antrenată de Adrian Marcu în momentul ascensiunii explozive, Simona Halep a luat decizii îndrăznețe și a jucat în repetate rânduri turnee fără un antrenor, confirmând că „dezvoltarea personală” pe care o amintea la începutul acestui an nu ar fi doar o inițiativă de moment. Nu e prima dată când Simona Halep învinge singurătatea.
Accidentată brusc în 12 mai 2021, într-o mișcare curioasă făcută la retur, în meciul cu Angelique Kerber la Roma, Simona Halep a suferit o dublă ruptură musculară și a ratat primele turnee de mare șlem ale carierei de senioară. După 39 de Grand Slam-uri jucate fără absență, Simona Halep și-a căutat puterea interioară pentru a lăsa în urmă durerea fizică, dar și noutatea unei situații neplăcute în care frica de necunoscut poate dărâma pe oricine.
Halep a revenit, jucând optimi la US Open și Australian Open, finală în Transylvania Open și câștigând WTA Melbourne Summer Set, în ianuarie 2022.
Cu patru ani înainte, Simona Halep venea la Roland Garros din postura de finalistă învinsă dureros, de la set și 3-0 avantaj în defavoarea Jelenei Ostapenko.
Avea să piardă primul set al finalei cu Sloane Stephens, dar și să le câștige pe următoarele două, 6-4, 6-1, învingându-și definitiv frica de a se retrage fără Grand Slam în palmares. Între timp, Simona Halep a bifat și prima victorie incontestabilă în fața Serenei Williams, căreia i-a refuzat șansa de a cuceri al 24-lea Grand Slam, în finala de la Wimbledon 2019. Nu a fost prima dată când Simona Halep a învins frica.
Simona Halep a demonstrat adaptabilitate la Adrian Marcu, Daniel Dobre și Darren Cahill, câștigând câte un titlu de mare șlem alături de ultimii doi și a răspuns cu brio și duo-ului de antrenori, Artemon Apostu-Efremov - Darren Cahill ori Andrei Pavel - Darren Cahill, ultima pereche fiind cea care a condus-o până în finala Openului Australian 2018.
A jucat tenis competitiv și atunci când a avut o armată de antrenori în lojă, și atunci când din loja sa nu se întrezărea nicio figură cu relevanță. AO 2018 a fost o ediție de Grand Slam în care Simona Halep a salvat 7 mingi de meci cu glezna în piuneze și pe care a încheiat-o, în fapt, primind perfuzii într-un spital din Australia. Nu a fost prima dată când Simona Halep a învins durerea.
Încăpățânarea bună a Simonei Halep, mai mare decât România întreagă
„Nu zic eu că îi trebuie antrenor. Care antrenor? Îi trebuie un antrenor pe care să îl respecte mai mult decât se respectă pe ea când se uită în oglindă. Dacă nu, nu e antrenor.
Dacă nu ai încrederea și discernământul să faci exact ce îți spune antrenorul, atunci acela nu e antrenor. Simona are o personalitate foarte puternică, eu n-am văzut niciun antrenor până acum să nu fie dominat de Simona Halep,” puncta Ion Țiriac la începutul lunii martie, vorbind despre o Simona Halep ajunsă la maturitate.
Simona Halep a admis, cu deschidere, că îi este dificil să rămână singură, având în vedere că și-a propus obiective mărețe - revenirea în top 10 WTA - atât timp cât va mai continua să joace tenis, dar faptul că a decis să nu se grăbească în căutarea noului antrenor îi certifică abilitatea de a se îngriji singură în cariera sa de jucătoare profesionistă de tenis.
Rezultatul de la Doha - eliminarea în primul tur - poate rămâne în istoria recentă ca un rezultat greu de înțeles pe moment, dar atât de frecvent întâlnit în WTA, în timp ce înfrângerea cu Jelena Ostapenko din semifinala de la Dubai a reliefat un val descendent în pregătirea psihică a Simonei Halep, dar nu și din punct de vedere tehnic sau tactic, după cum argumentam atunci, la câteva minute după meci.
„O să merg la Academia Mouratoglou să văd cum e acolo și să mă antrenez. Apoi, Indian Wells și Miami. O să-mi fac programul așa cum am hotărât, o să joc turneele pe care le joc mereu,” a spus o versiune hotărâtă a Simonei Halep, la sosirea în România din Qatar.
Fără resentimente, Simona Halep i-a refuzat sfatul lui Ilie Năstase - acela de a se concentra pe turneele mari - și și-a exprimat cu claritate alegerile asumate, demonstrându-și încăpățânarea - uneori bună, alteori nocivă - care a definit-o pe întreaga durată a carierei sale.
Halep s-a ținut de cuvânt, a făcut antrenamente la Academia Mouratoglou și a dovedit că poartă în continuare deschiderea de sine insuflată de Darren Cahill. „Pentru mine, Darren a fost cel mai important om în cariera mea. Cu el alături am putut să câștig titlurile mari. El m-a învățat să fiu o persoană mai bună în afara terenului, să mă bucur mai mult de viață. Datorită lui, vorbesc cu toată lumea și îmi place să împărtășesc totul cu jucătorii la vestiare,” spunea Simona Halep, într-o conferință de presă susținută la Melbourne, în 2022.
Mai flexibilă în perspectiva sa asupra vieții, dar și în relațiile inter-umane, Simona Halep se prezintă acum în fața jurnaliștilor cu o deschidere și o seninătate care o fac să pară o persoană complet diferită de Simona Halep din 2013.
Relaxată și detașată, Simona Halep atrage „charisma” menționată de Ion Țiriac, dar a rămas de neschimbat în ce privește încăpățânarea din timpul meciurilor.
Indiferent de opoziție, de stilul de joc al adversarelor - de regulă zdrobitor, cu lovituri puternice - Simona Halep posedă constant acel tip de încăpățânare care stă orb în fața rezistenței și vede orice fir de șansă drept cea mai bună oportunitate de succes.
Simona Halep nu a ajuns cea mai bună jucătoare din istoria României pentru că fizicul, flexibilitatea sau stilul de joc au recomandat-o, ci pentru că, în spatele unui corp bine pregătit s-a aflat o minte dispusă la a-și suspenda complet instinctul de conservare, până într-acolo încât anumite meciuri au lăsat-o imobilizată într-un pat de spital.
Lumea poate să spună ce vrea despre Simona Halep, dar nimeni, nici măcar cei mai aprigi contestatari ai Simonei nu îndrăznesc să spună că sportiva din Constanța nu ar fi încăpățânată. Iar uneori, încăpățânarea bună te lasă să ții în brațe un trofeu pe care l-ai ratat în urmă cu 12 luni la câteva mingi sau să o distrugi pe Serena Williams în finala turneului în care americanca a rescris istoria modernă a tenisului feminin.
De 8 martie, Sport.ro vă prezintă 8 performanțe atinse de Simona Halep care devin ștachete istorice în tenisul românesc
- Simona Halep este prima jucătoare de tenis din România care a devenit lider WTA, poziție ocupată un an și trei luni.
- Simona Halep este prima sportivă din România care a cucerit două titluri de mare șlem: Roland Garros și Wimbledon 2019.
- Simona Halep este tenismena cu 23 de titluri WTA în palmares.
- Simona Halep a obținut 46 de victorii împotriva ocupantelor locului 1 WTA.
- Simona Halep a petrecut 7 ani și jumătate în top 10 WTA fără întrerupere.
- Simona Halep este singura jucătoare din România care a obținut 17 victorii consecutive în circuitul WTA (2020).
- Simona Halep le-a învins de două ori pe Serena Williams și Maria Sharapova.
- Simona Halep a jucat în 10 ani consecutivi cel puțin o finală într-un turneu WTA.
„Regatul” Simonei Halep în clasamentul WTA: numerele supremației din perioada 2014-2019
Urcată în top 10 WTA în data de 27 ianuarie 2014, Simona Halep nu a mai părăsit elita circuitului de tenis feminin până în 9 august 2021, totalizând 2751 de zile - sau 7 ani, 6 luni și 2 săptămâni - în care dinamica puterilor în WTA nu a putut să o scoată nicicum din primele zece jucătoare ale Planetei.
Simona Halep a încheiat anii 2017 și 2018 în postura de lider mondial, poziție pe care a ocupat-o în trei sezoane consecutive, în perioada 2017-2019.
64 de săptămâni este lungimea totală a perioadei petrecute de Simona Halep ca număr 1 WTA, mai exact un an și trei luni, împărțit în două segmente (9 octombrie 2017 - 28 ianuarie 2018 și 26 februarie 2018 - 27 ianuarie 2019), un record absolut pentru singura jucătoare din România care a condus vreodată tenisul feminin la scară globală.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
”Foarte bun!” Portar pentru naționala României: ”El va fi opțiunea la EURO”
Jucătorii de la Real Madrid care au refuzat să execute loviturile de pedeapsă: "Adevărul e că era mort"
Manchester City - Real Madrid 1-1 (3-4 d.l.d.). Ce meci! Madrilenii merg în semifinalele Champions League
.webp)
