OPINIE Lukic și amarul din spatele bucuriei

• de Șerban PICU

Lukic și amarul din spatele bucuriei

Golgheterul din Superliga, Jovo Lukic de la U Cluj, a dat primul gol al Bosniei la Mondialul de anul ăsta, chiar împotriva uneia dintre țările gazdă, Canada.

Un moment deosebit de important pentru el ca fotbalist (să dai gol la Mondial e o performanță uluitoare în sine), un moment entuziasmant pentru țara lui și, aparent motiv de bucurie și în România. Cu riscul să fiu cârcotașul de serviciu, nu e cam puțin să ne bucurăm și noi?

Repet, nu vreau să îi iau din merite lui Lukic. Omul vine după un sezon excelent în campionatul nostru, iar reușita asta contra Canadei e un mod perfect prin care să își încununeze forma de zile mari.

Nu vreau nici să iau din bucuria resimțită de românii care l-au "adoptat" pe Lukic drept unul de-ai noștri. Și eu fac parte din grupul nu tocmai mic de oameni care au schitat macar un zambet dupa golul lui. Dar după putin timp, zambetul mi s-a sters si nu am putut să nu îmi amintesc un lucru foarte important. Eu nu am văzut niciun gol al României la Mondial.

Aveam șase luni la ultimul Mondial la care a participat România

Sunt născut in 1998, aveam 6 luni la ultimul Mondial la care a participat România, deci nu aveam cum să văd vreunul dintre meciuri și să și inteleg ceva din el. Iar ca mine sunt din ce în ce mai multi iubitori de fotbal. Multi care ne-am nascut prea tarziu sa vedem maretia Romaniei în fotbalul mare.

Asa că fac parte dintr-o categorie de oameni care poate s-au agățat de fotbaliștii cei mai apropiati "de casă", străini din campionatul României, ca să simtă puțin din mândria pe care au trăit-o generațiile dinaintea noastră.

Eu îmi amintesc cât de fascinat eram de ideea ca fotbaliști precum Costly de la Vaslui au prins naționala din Honduras la Mondialul din 2010, sau că Penedo de la Dinamo a fost portar pentru Panama în 2018. Și toate astea pentru că, niciodată de când mă știu eu, nu a fost la Mondial echipa pe care voiam să o susțin cel mai tare. România.

Deja așteptăm de ceva vreme!

Nu vreau, totuși, să închei ideile astea într-o notă tristă. Imi doresc Romania la Mondial, dar asta nu trebuie sa diminueze meritele celor care au ajuns acolo. Si nici bucuria pe care o simtim pentru oamenii astia.

Felicitări lui Jovo Lukic pentru că și-a indeplinit un vis! Merită! Eu, între timp, o să aștept să ne bucurăm cu totii (si poate si cu Lukic printre noi) de un milion de ori mai tare la următorul gol al României la Mondial! Deja asteptam de ceva vreme. :)