SPECIAL / Ce s-ar fi intamplat daca Steaua si Dinamo ar fi fost desfiintate dupa Revolutia din 1989?

Autor: Sport.ro
Joi 31 Octombrie 2019, 13:37

	SPECIAL / Ce s-ar fi intamplat daca Steaua si Dinamo ar fi fost desfiintate dupa Revolutia din 1989?

Existau trei scenarii, daca Steaua si Dinamo se desfiintau in urma cu 30 de ani.  

In 1989 si in 1990, celor mai titrate doua cluburi de fotbal din Romania le-a trecut glontul pe la ureche. Cu doua luni inaintea Revolutiei din 1989, Nicolae Ceausescu era pe punctul de a le desfiinta, in cazul in care Romania rata calificarea la Campionatul Mondial din 1990. La o zi dupa infrangerea Romaniei la Copenhaga, in Comitetul Executiv al CC al PCR, furios pe infrangerea echipei nationale, Ceausescu a vrut sa desfiinteze cluburile care dadeau cei mai multi jucatori, adica Steaua si Dinamo. La retur, “tricolorii” au invins cu 3-1 si s-au calificat la Mondialul din Italia, unde au ajuns pana in optimile de finala, fiind eliminati dramatic de Irlanda, dupa lovituri de departajare. Ceausescu avea sa piarda puterea politica si sa fie executat 25 decembrie 1989, dupa o judecata sumara. 

Imediat dupa Revolutie, intre decembrie 1989 si ianuarie 1990, premierul Petre Roman a incercat sa demilitarizeze Steaua si Dinamo, desi nu exista legislatie care sa permita activitatea unor cluburi profesioniste. Practic, ordinul ar fi insemnat desfiintarea celor doua cluburi, din moment ce nu ar mai fi avut cum sa isi finanteze activitatea. Ideea lui Roman nu s-ar fi concretizat din cauza opozitiei lui Mircea Angelescu, ministru al Sportului in guvernul provizoriu instalat oficial pe 28 decembrie 1989, a lui Mircea Pascu, primul presedinte al FRF, dar si a ministrului Apararii si a generalilor din MApN. Motivatia oficiala a fost ca majoritatea jucatorilor din lotul Romaniei pentru CM din 1990 proveneau de la cele doua cluburi, iar activitatea echipei ar fi fost grav perturbata. Mihai Chitac, ministrul de Interne, ar fi fost de acord cu demilitarizarea cluburilor Dinamo Bucuresti si Dinamo Brasov, in timp ce generalii de la varful MApN s-ar fi opus vehement. Pana la urma, doar Victoria Bucuresti, Flacara Moreni si FC Olt Scornicesti, cluburi asociate cu regimul comunist, au fost suprimate. 

CE S-A INTAMPLAT CU STEAUA SI DINAMO IN ULTIMII 30 DE ANI

 

Ulterior, Steaua si Dinamo au fost privatizate sub conducerea lui Victor Babiuc, in perioada in care acesta s-a aflat la atat la sefia MApN, cat si a MAI. In aprilie 1998, clubul militar a devenit Asociatia Fotbal Club Steaua Bucuresti, prin desprinderea fostei sectii de fotbal din CSA Steaua, iar Viorel Paunescu a fost ales presedinte al Consiliului Director al asociatiei non-profit. In ianuarie 2003, Adunarea Generala a AFC Steaua a votat transformarea clubului in societate pe actiuni, iar noua denumire a devenit Societatea Comerciala Fotbal Club Steaua Bucuresti SA, actionarii fiind Gigi Becali (51%), AFC Steaua (36%), Viorel Paunescu (6%), Victor Piturca (4%) si Lucian Becali (3%). Gigi Becali a rascumparat apoi actiunile celorlalti actionari si a devenit unic proprietar. 

Incepand cu 2004, s-au declanseaza mai multe anchete ale DNA si MApN, care au cercetat oficial modul in care s-a facut privatizarea clubului. Dupa clasarea acestora, in 2011, clubul lui Becali a fost actionat in judecata de CSA Steaua, iar in decembrie 2014 ICCJ a stabilit ca marca „Steaua” apartinea clubului aflat in subordinea MApN, iar echipa din Liga 1 si-a schimbat denumirea in FCSB, dupa epuizarea cailor de atac. Pe 5 iulie 2019, Tribunalul Bucuresti a stabilit, intr-o hotarare de prima instanta, ca palmaresul clubului istoric, revendicat de ambele parti, apartine CSA Steaua din 1947 pana in 2003. Acum exista doua echipe care se vor continuatoarele Stelei, una in Liga 1, sub denumirea FC FCSB SA, si una in Liga 4, sub denumirea CSA Steaua, infiintata in 2017. 

In cazul lui Dinamo, incepand cu 1994, clubul a fost administrat prin intermediul Asociatiei Clubul Sportiv Fotbal Club Dinamo Bucuresti, societate non-profit cu Nicolae Badea in pozitia de presedinte al Consiliului Director, in care MAI a contribuit cu baza sportiva, iar investitorii privati au participat cu bani. In 2001, clubul a fost privatizat si a aparut SC Dinamo 1948 SA, actionari fiind ACS FC Dinamo si aceiasi oameni de afaceri. Incepand cu 2005, presa a scris ca pe SC Dinamo 1948 SA se obtinea licenta de la FRF si au fost trecute beneficiile, in timp ce pe ACS FC Dinamo s-au trecut datoriile, ajunse intre timp la zeci de milioane de euro. ACS FC Dinamo se afla in insolventa din 2010, iar o echipa de fotbal a acestei societati activeaza in Liga 4 Bucuresti. In martie 2013, Ionut Negoita a preluat clubul din Liga 1 si societatea SC Dinamo 1948 SA, care a intrat in insolventa in iunie 2014 si a incheiat procedura in septembrie 2015. De curand, Negoita a anuntat ca a scos la vanzare clubul pentru 1 leu, plus plata datoriilor curente. 

Dupa 1989, cele doua cluburi au dominat fotbalul romanesc. In perioada 1990-2003, Steaua a castigat 7 titluri de campiona, 4 Cupa Romaniei si 4 Supercupa Romaniei, iar FCSB s-a incununat de 5 ori campioana si a castigat 2 Cupa Romaniei, 2 Supercupa Romaniei si 2 Cupa Ligii, din 2004 pana in prezent. De cealalta parte, Dinamo si-a mai trecut in palmares 6 titluri de campioana, 7 Cupa Romaniei, 2 Supercupa Romaniei si 1 Cupa Ligii. Dar ambele au pierdut teren in ultimii ani, iar FCSB a castigat ultimul titlu in 2015, in timp ce Dinamo nu s-a mai incununat campioana din 2007. De asemenea, ambele cluburi au vandut numerosi jucatori si au incasat zeci de milioane de euro, dar scandalurile prilejuite, de exemplu, de mutarile lui Ilie Dumitrescu la Tottenham sau de cele din Dosarul Transferurilor au provocat imense prejudicii financiare sau de imagine. La 30 de ani dupa Revolutie, niciunul dintre cluburile private nu au stadioane proprii, in Complexul Sportiv Steaua modernizandu-se arena din bani proveniti din bugetul de stat, in timp ce in Stefan cel Mare s-a blocat renovarea din cauza conflictului juridic dintre CS Dinamo si ACS FC Dinamo.  

CE SCENARII ERAU POSIBILE DACA STEAUA SI DINAMO SE DESFIINTAU IN 1989

 

In afara de continuarea propriu-zisa a activitatii, cum s-a si intamplat, pentru cele doua cluburi departamentale existau urmatoarele scenarii, dupa Revolutia din 1989:

1. In 1990, s-a inaintat varianta ca Dinamo si Steaua sa isi continue activitate in aceleasi conditii, dar sa isi schimbe denumirea in „FC Unirea Tricolor Bucuresti” si „FC Carmen Bucuresti”, pentru ca oamenii sa nu mai asocieze cluburile cu regimul comunist, familia Ceausescu, Militia si Securitatea. Ar fi urmat si ca Dinamo sa evolueze in culorile galben si albastru, iar Steaua sa joace in rosu si negru. Intr-un final, oamenii de fotbal si politicienii au concluzionat ca cele doua branduri, „Steaua” si „Dinamo”, erau foarte cunoscute in Europa si ca puteau fi valorificate pe piata, pierzandu-se multi bani prin disparitia lor.  

2. Desfiintarea celor doua cluburi departamentale si infiintarea unui singur club privat, dupa schimbarea legislatiei sportive. Unii politicieni au considerat ca finantarea celor doua echipe de catre MApN si MAI crea o concurenta neloiala si ca ele beneficiau de niste avantaje fata de ceilalti competitori din Divizia A. Pentru foarte scurt timp, in 1990, a circulat ideea ca cele doua cluburi sa fie desfiintate temporar si sa fie reinfiintat un singur club, FC Bucuresti, nu mai devreme de 1993, acesta urmand sa fie demilitarizat si reinfiintat ca societate privata, dupa promulgarea unei noi legislatii. Noua echipa ar fi urmat sa joace meciurile de pe teren propriu pe stadionul "Lia Manoliu" si sa se antreneze in Stefan cel Mare.  

3. Desfiintarea definitiva a celor doua cluburi, trecerea patrimoniului in proprietatea statului, inclusiv a terenurilor aflate sub bazele sportive din Bucuresti. Pentru rezolvarea situatiei fotbalistilor aflati sub contract s-au inaintat doua variante: revenirea acestora la cluburile de unde fusesera adusi (s-a incercat, in aprilie 1990, chiar cu Gica Hagi, care urma sa ajunga la Sportul Studentesc si sa fie vandut imediat la Real Madrid, dar s-a opus Mircea Pascu, presedintele FRF) sau ca ei sa devina jucatori liberi de contract si sa semneze cu orice club doresc (conducerea FRF a blocat aceasta solutie, argumentand ca banii pe transferurile tuturor fotbalistilor din lotul pentru CM 1990 vor intra in buzunarele intermediarilor si nu al cluburilor care i-au format si pregatit / Presedintele FRF Mircea Pascu a fost inlocuit de Mircea Sandu, in urma alegerilor din august 1990, dupa Mondialul din Italia). In cazul in care cele doua cluburi ar fi disparut, s-ar fi creat un vid de putere, iar pentru suprematia in Divizia A, in anii ’90, probabil ca s-ar fi luptat Universitatea Craiova, FC Arges Pitesti, FC National, Otelul Galati, Poli Timisoara, Petrolul, FCM Bacau, Rapid, Ceahlaul sau Gloria Bistrita.

Scandal în Parlament pe tema anulării pensiilor speciale. "Nici comuniștii nu au băgat așa mâna în buzunar”
BRAT