"Situația în privința fotbalului juvenil este critică"

Dincolo de Patinoarul "Mihai Flamaropol", construit doar pe jumătate și lăsat de izbeliște, și de noua Sală Polivalentă din București, la care nu s-au început încă lucrările, Bucureștiul are o problemă uriașă de infrastructură la nivel de juniori, mai ales în privința fotbalului. 

În Capitală mai funcționează patinoare în Berceni și Otopeni, iar săli de sport mai sunt disponibile în Ștefan cel Mare, Giulești, Floreasca și vechea Sală Polivalentă, iar pentru copii funcționează săli de mici dimensiuni în apropierea școlilor. E nevoie și în această privință de proiecte noi, iar cele două obiective mari de investiție ar fi binevenite, dar situația în privința fotbalului juvenil este critică.  

"Soluția ar fi să se investească într-un Campus Sportiv al Bucureștiului"

FCSB și Rapid au investit în ultimii ani în baze sportive cu multe terenuri de antrenament, iar Steaua are în Ghencea un complex de nivel bun. În schimb, în vizitele întreprinse ca jurnalist, am remarcat că sute de școli de fotbal se îngrămădesc pe câteva terenuri sintetice și pregătirea suferă teribil. Dacă la nivel de inițiere mai se poate lucra pe jumătate sau pe un sfert de teren, pe juniorii trecuți de 12 ani, care fac trecerea definitivă pe terenuri de dimensiuni normale, situația infrastructurii îi invită să abandoneze fotbalul. 

Soluția la îndemână pentru Ciprian Ciucu, noul primar al Bucureștiului, pentru viitorii edili ai orașului și pentru cei care conduc cele șase sectoare ale Capitalei, ar fi să investească într-un proiect mare de infrastructură sportivă, un Campus Sportiv al Bucureștiului. Acesta ar putea să fie amplasat pe câteva hectare de teren la una dintre periferiile Bucureștiului și să cuprindă mai multe zeci de terenuri de fotbal cu gazon artificial și natural, de diverse dimensiuni, unele acoperite, câteva cu tribune, cu vestiare, parcări și alte facilități. Sigur că aceasta bază sportivă ar putea să cuprindă și zone pentru alte sporturi (atletism, baschet, handbal, volei, înot, ciclism, scrimă, tenis de masă, tenis etc.).  

"Mare parte din suma investită poate fi foarte ușor cofinanțată de UE și din donații"

Bucureștiul și Ilfov, cu cei aproape 2.5 milioane de locuitori, ar putea fi un pol de renașterea sportivă nu doar pentru fotbalul românesc, ci și pentru multe alte discipline aflate în mare suferință, dacă ar exista o asemenea bază sportivă. Scepticii ar putea argumenta "de unde să găsească un oraș și o țară cu datorii imense sumele necesare ca să le investească într-un asemenea proiect-mamut?". 

Dar dacă Sectorul 2 are 25 de milioane de euro ca să contribuie la noua arenă Dinamo, dacă Primăria Generală are 12-14 milioane de euro anual ca să finanțeze CSM București, unde mare parte din sumă se duce către handbaliste străine, dacă o singură federație poate să acorde 500.000 de euro angajaților pentru premieri ilegale și dacă unii edili s-au preocupat să devină multimilionari și moguli imobiliari, atunci există bani suficienți și copiii din București ar trebui să fie o prioritate pentru viitorii primari ai orașului. În plus, probabil că mare parte din suma investită poate fi foarte ușor cofinanțată de Uniunea Europeană și din donații. Și, cel mai important, Campusul ar putea să se întrețină ușor din chiriile pe care diversele cluburi și școli ar urma să le plătească.

Dacă autoritățile din Capitală au devenite complici la construcția de blocuri pe fiecare centimetru pătrat liber, calitatea aerului este una dintre cele mai proaste din Europa, bugetele se toacă în dușmănie și s-a girat distrugerea cu bună știință a spațiilor verzi, atunci măcar primăriile bucureștene ar trebui să ne dea înapoi ceva care poate fi util pe termen lung.