Florin Maxim (45 de ani) a reușit miercuri promovarea în Liga 1 alături de Corvinul, după 2-0 cu FC Voluntari. Performanța vine după ce în 2024 hunedorenii au câștigat surprinzător Cupa României, din postura de divizionară secundă, participând apoi în Europa League, unde au eliminat formația ungară Paksi.
Maxim privește înainte cu optimism și își propune un obiectiv măreț, câștigarea campionatului, dar și o ședere cât mai lungă la Corvinul, pe modelul Simeone la Atletico Madrid.
După ce ați luat Cupa României în 2024, promovarea e ca o confirmare, nu?
Să știi că da. Nu-s genul să mă plâng, dar n-am avut cele mai bune condiții. Ne-am antrenat la Sântămăria Orlea, cam la 40 și ceva de kilometri de Hunedoara, făceam câte 40 de minute dus, 40 întors. N-a fost confortabil, dar drumul ăla de o oră și jumătate petrecut zilnic împreună poate că ne-a unit. N-am avut nici cel mai bun lot, nici cel mai mare buget, nici cele mai bune condiții, dar uite că am reușit.
Cam al câtelea buget a fost, din ce știi?
Bugetul de salarii a fost de 75.000 de euro net pe lună. Plus că mai vin cheltuieli cu cantonamente, transport, copii și juniori. Bugetul total e mai mare. Dar am zis strict de salarii, că toată lumea se bazează pe salarii...
„La Corvinul, nu s-a întârziat salariul nici măcar o zi!”
Salarii mici.
Nu-s dintre cele mai mici, dar să știi că, de când am venit, fac patru ani acum la Hunedoara, îți dau cuvântul meu că nu s-a întârziat salariul o zi măcar. Ce a promis domnul primar s-a ținut de cuvânt. Așa am funcționat, ne-am bazat pe banii ăștia, nu ne-am întins mai mult decât ne-a fost plapuma. Am nimerit-o bine și cu jucătorii, pentru că aproape toți s-au pliat pe pe ce ne-am dorit.
Cei care au venit în vara trecută?
Cei care au venit s-au integrat ușor-ușor. Toată lumea zicea că suntem omogeni, dar noi am schimbat 11-12 jucători anul trecut. Nu suntem chiar cei mai omogeni, dar a rămas nucleul. Albino a rămas și s-a integrat. L-am adus pe Sergio Ribeiro, îl cunoșteam, că a fost în campionatul nostru, a promovat cu „U” Cluj, și aveam referințe bune despre el. Mi-a plăcut tot timpul jucătorul, plus că era prieten foarte bun cu Albino, adică s-a creat o omogenitate și din punctul ăsta de vedere. Când n-a funcționat unul, a funcționat celălalt. A venit și Gideon, care are niște calități fantastice.
Câți ani are?
21. Dar, crede-mă, la antrenamente e impresionant. El a mers cu noi în cantonamentul de iarnă din Turcia și s-a impus de zici că era la Corvinul de la începuturi. Imediat l-a absorbit și grupul. Când ești fotbalist, te absorb mult mai ușor.
Cum i-ai ținut în priză pe jucători pe final de campionat?
Știam că după reluarea competiției trebuia să închidem campionatul. Ne-am pus o presiune pe noi, pe mine, și în meciurile astea pierdute. Cu Sepsi, chiar am jucat bine, ne-au prins pe un contraatac, n-am fost în stare să facem un fault la mijlocul terenului, l-am dus aproape de poartă, o nesincronizare dintr-o fază fixă, am luat golul ăla, frustrant. Și băieții simțeau că au jucat bine, dar rezultatul era de partea cealaltă. Meciul pierdut la Voluntari a fost cam cel mai fără reacție de când conduc echipa asta. În rest, nu am avut dubii, nu m-am gândit că se poate întâmpla ceva să nu promovăm, dar presiunea că trebuie să închidem promovarea ne-a dominat. Anul ăsta nu am mai fost echipa din 2024 în momentul în care simțeam miros de sânge, cum a fost si la Paksi. Am simțit, am accelerat. Acum parcă ne-am mulțumit să conservăm rezultatele, multe de 1-0.
Și tu nu ești de principiul ăsta?
Îmi place să atacăm, dar eu, jucând fundaș, îmi place mai mult să fim echilibrați. Îmi place să și atac, dar și să mă apăr, să fie un echilibru în echipă. În mare parte, ne-a ieșit.
VEZI ȘI | Galerie foto: Bucurie fără margini pentru jucătorii echipei Corvinul după promovare
Florin Maxim: „Nu petrecem, vrem locul 1”!
Ați petrecut azi-noapte?
Nu, nu, nu, nu, că avem meci sâmbătă și e păcat, am vorbit cu băieții, suntem promovați matematic, dar nu suntem siguri de primul loc. Și ne dorim asta. Toată lumea își dorește să fim pe primul loc. Mai avem două meciuri, trebuie să mergem pe aceeași linie.
Petrecerea va fi după ultimul meci?
După ultimul meci, da. De fiecare dată, și iarna, și vara, când s-a terminat campionatul, am făcut o petrecere cu familiile. Am fost la un restaurant, nimic special.
Ai zis că vrei titlul cu Corvinul în patru ani, corect?
Trebuie să visezi la ceva care să te ducă mai departe. Îmi doresc, de ce să nu visez? Acum mai ales dacă se va construi și noul stadion. Ai văzut ce emulație s-a creat la Hunedoara. E bine, vin oamenii la stadion și îi simțim aproape. Adică nu vin că trebuie să vină la meci. Vin, stau la coadă la bilete, mi se pare ireal...
Le e dor si lor de Liga 1...
Da, le e dor și, uite, echipa asta tot timpul a livrat. Acum, știm cu toții că Liga 1 e altceva. Dar eu visez și îmi doresc să ținem ștacheta sus.
Florin Maxim: „Aducem sânge proaspăt pentru Liga 1”
Obiectivul e măreț la anul sau salvarea de la retrogradare?
Trebuie să-ți propui ceva mai mult. Eu zic că trebuie să fim acum echilibrați, astea două etape, apoi să mergem în vacanță, să fim foarte atenți la alegerea jucătorilor, pentru că le-am zis și lor, nu mă ascund de nimeni, mai trebuie să vină cel puțin patru-cinci, din punctul meu de vedere. Să mai vină sânge proaspăt. Acum pe asta mă concentrez, astea două meciuri. Apoi, în vacanță, să fim foarte, foarte atenți la ce jucători alegem, ce putem să aducem, că nu avem un buget fantastic. Cine va veni la noi știe în ce condiții vine.
Păi acum trebuie să măriți salariile în Liga 1, nu mai poți cu aceleași salarii.
Nu, nu, Sută la sută le vom mări, dar nu vor fi niște măriri extraordinare.
Deci, dacă îți propui titlul în patru ani, te vedem mulți ani de aici înainte la Hunedoara.
Chivu ce crezi că și-a propus? Titlul. Păstrând proporțiile apropo de Chivu, dar trebuie să-ți propui ceva mare. N-am zis anul ăsta... Eu cred că în patru ani, dacă te consolidezi... Și Urziceniul a luat campionatul, poate nimeni nu le dădea nicio șansă. La fel, nu l-au luat din primul an.
Deci te gândește să stai mai mult la Hunedoara?
Eu tot glumesc și cu domnul primar, și aseară discutam, că îmi place proiectul celor de la Atletico...
Atletico Madrid?
Da, Atletico Madrid.
Florin Maxim: „Am știut să suferim împreună”
Deci vrei să fii un fel de Simeone.
Îmi doresc să stau mai mulți ani la echipă. Fiecare antrenor își dorește, dar ai nevoie de mai mulți factori. Oamenii din jurul tău, oamenii care te susțin și sunt alături sută la sută, suporterii... Trebuie să fie așa, o potrivire. Și în momentul în care dai de toate astea, e bine să le ții. N-am niciun motiv să mă plimb de la o echipă la alta. Uite că toată lumea zicea că de ce n-am plecat după câștigarea Cupei. Am pierdut apoi un an, am știut să suferim împreună, și eu alături de echipă, de suporteri. Toată lumea și-ar fi dorit mai mult după un trofeu câștigat, dar n-am fost nici în play-off-ul Ligii a doua. Asta e, am strâns din dinți, iar anul următor, iată, am promovat.
Diego Simeone (56 de ani) e de 15 ani la Atletico Madrid, timp în care a câștigat de două ori campionatul în Spania (2014 și 2021), de două ori Europa League (2012 și 2018), de două ori Supercupa Europei (2013 și 2019), o dată Cupa Spaniei (2013) și o dată Supercupa Spaniei (2015).
Poza cu pătrățelele s-a făcut?
S-a făcut, s-a făcut, dar parcă nu chiar așa, ostentativ, dar s-a făcut. A fost o descătușare și pentru jucători, pentru că în ultimele meciuri ne pregăteam extraordinar, că tot vorbeam și cu Bogdan Apostu și cu domnul primar. Toată lumea mă întreba cum sunt băieții. La antrenamente, erau incredibili și cu dorință. În momentul în care venea meciul, era încărcătura aia, parcă ne exprimam maxim 50% din cum arătam la antrenamente. Și, într-adevăr, antrenamentul nu-i joc.
Cred că e normal totuși să fie presiunea asta pe final.
Ai dreptate, e normal, dar tot asta vorbesc cu ei de când am venit, e foarte important să ducem antrenamentul în joc, să nu se schimbe datele problemei. Jucătorii pe care îi întâlnești în meci oficial n-au viteză mai mare, forță mai mare decât colegul tău sau coechipierul cu care te antrenezi. E același lucru, doar că trebuie să fii un pic mai stăpân pe situație și pe tine însuți. Mintea ne joacă feste. Eu tot timpul le zic povestea aia cu pădurea: nu ți-e frică să intri în pădure ziua, dar seara ți-e cam teamă. De ce? Că nu s-a schimbat nimic, tot aceiași copaci sunt, maxim mai trece un lup pe acolo... Dar capul ne joacă feste, cine știe ce întâlnim acolo, monștri, prin pădure.
Ai lucrat cu ei și la psihic, adică tu sau ați avut pe cineva specializat?
Avem periodic discuții. Eu am avut șansa la Sportul Studențesc să lucrăm cu Andy Hniatiuc.
Păi erați cam printre puținii, singurii, dacă nu mă înșel, care aveați psiholog.
De atunci a început trendul. Andy era de vârsta noastră, îți dai seama, noi eram copii de 21-22 de ani și el era la fel, ieșit din facultate, cu părul lung de rocker, cu ochelari.
Îl știu, că veneam și eu pe la antrenamente, îl știu de atunci. Păi și îl luați în serios sau făceați mișto de el?
La început nu l-am luat în serios, dar ne-am dat seama că atunci când am avut nevoie, individual, tot timpul a fost alături de noi, pentru că a crezut în meseria lui și ne-a susținut. Cu toți jucătorii a avut niște discuții care, la un moment dat, ne-au ridicat. După aia, și ca echipă, să știi că erau foarte utile ședințele cu el.