• Florin Maxim, antrenorul care a promovat-o pe Corvinul Hunedoara în Liga 1 după o absență de 34 de ani, vorbește în exclusivitate pentru Sport.ro despre Mircea Lucescu, creatorul marii echipe a Corvinului din anii 80. 

Lucescu a dus-o pe Corvinul în cupele europene, mai precis în Cupa UEFA, în sezonul 1982-1983, unde a eliminat-o pe Grazer AK (Austria) în turul 1, cu 3-1 la general, cedând apoi în fața celor de la FK Sarajevo (pe atunci reprezentanta Iugoslaviei), cu 4-8 la general.

Florin Maxim: "Ne-a povestit cu un lux de amănunte care te lăsa cu gura căscată"

Maxim a calificat-o pe Corvinul în Europa League după câștigarea Cupei României în 2024. Hunedorenii au trecut neverosimil de Paksi (Ungaria) în turul 1, după 4-0 în deplasare și 0-2 acasă, fiind aproape de un rezultat mare și în turul II, 0-0 acasă cu Rijeka (Croația) și 0-1 în deplasare. 

Actualul antrenor al echipei din Hunedoara își amintește cu pioșenie și mare respect despre întâlnirea cu Mircea Lucescu de după calificarea în semifinalele Cupei României 2023-2024: „A fost la meciul cu CFR, iar după meci am fost invitați în biroul domnului primar și l-am ascultat cu plăcere. Avea o memorie incredibilă, ne-a povestit despre cantonamentul de iarnă pe care l-a făcut la Pisa cu Corvinul, în anii '80, cu un lux de amănunte care te lăsa cu gura căscată. 

Erau atunci prezenți și doi dintre foștii elevi ai dânsului, domnul Gabor și domnul Petcu, invitați de domnul primar. Rămăsese apropiat de Corvinul. Nu putea să nu rămână apropiat de vreme ce aici a pornit ca antrenor, aici și-a făcut mâna. Eu am fost și la priveghi la dânsul și am zis-o, am declarat-o, mi s-a părut imens omul acesta. A fost mare, mare, nu știu dacă va mai fi un antrenor de talia lui Mircea Lucescu”. 

Florin Maxim: „Mi-aș dori să ajung măcar la un sfert din cât a fost el de mare”

Amintindu-i că Mircea Lucescu a dus-o pentru prima oară pe Corvinul în cupele europene, iar apoi, după 41 de ani a calificat-o chiar el, Florin Maxim, acesta a comentat cu modestie: „Mi-aș dori să fiu măcar un sfert din cât a fost el de mare. Colosal. Și pe stadionul Național, când am fost la priveghi, am văzut atâta lume care a venit să-i aducă un ultim omagiu, nume importante care și-au făcut timp să vină alături de el. Noi, din păcate, n-am știut să avem grijă de dumnealui în timpul vieții, să-l apreciem la adevărata valoare. Așa suntem noi”.

Maxim crede că există prea multă ură în România, și mai ales în mediul online: „De fiecare dată, parcă așteptăm sângele, să dăm în capul cuiva. Parcă ne bucurăm, parcă am avea un beneficiu din chestia asta. Dacă ți-ar merge ție rău, să-mi fie mie bine, Ne încălzim, ne alimentăm cu „hate”-ul ăsta, cu răul ăsta. Și dacă te uiți pe mesaje, degeaba ai făcut un lucru bun, găsești două-trei-cinci să te critice. Mi se pare că avem prea multă libertate să aruncăm niște cuvinte care rămân și dor. Nu se mai întorc”.