SPECIAL Cum arăta fotbalul românesc în 1924. Acum 100 de ani, Chinezul era campioană, vedeta era Ronay și Dinamo se numea încă Maccabi

francisc ronay CA Oradea chinezul timisoara divizia a 1923 1924

Fotbal intern Chinezul Timisoara

SPORT.RO

Data publicarii: Miercuri 03 Ianuarie 2024, 08:06

Data actualizarii: Miercuri 03 Ianuarie 2024, 08:04

Anul 1924 a fost unul slab pentru echipa națională, iar Chinezul Timișoara nu a avut rivală în Divizia A.

TAGS:

#francisc ronay#CA Oradea#chinezul timisoara#divizia a 1923 1924

- Campioana sezonului 1923-1924 în Divizia A a fost Chinezul Timișoara, după 4-1 în finala cu Club Atletic Oradea (CAO). Pentru bănățeni au marcat Semler (4), Frech II (30), Tanzer (83) și Hoksary (85, pen.), iar pentru alb-verzi a înscris de Ronay (44). Clubul timișorean, numit după generalul Paul Chinezu (Pal Kinizsi) din armata lui Matei Corvin, avea să se mai impună de încă trei ori în această competiție (1924-1925, 1925-1926, 1926-1927), înainte să fie desființat în 1948.

- Echipele participante la acea ediție de campionat au fost Chinezul Timişoara, Venus București, Clubul Atletic Oradea, Universitatea Cluj, CFR Mureșul Tg. Mureș, Șoimii Sibiu, Societatea Gimnastică Arad, Jahn Cernăuți și Brașovia Brașov.

- Cupa României încă nu fusese înființată, prima ediție desfășurându-se în 1933.

- Francisc Ronay, vedeta campionatului, dublu vicecampion cu echipa din Oradea în 1924 şi 1935, marcatorul primului gol din istoria echipei naţionale și unul dintre cei mai talentați jucători din perioada interbelică, a avut o istorie zbuciumată. Retras din activitate în 1937, de la Electrica Oradea, el a fost campion al Ungariei ca antrenor, în 1944, cu CAO și apoi vicecampion și dublu câștigător al Cupei României cu CCA București (prima denumire a Stelei). Oficiali și jurnaliști din perioada comunistă l-au acuzat cu tărie că a fost un adept al regimului fascist horthyst și un informator al poliției. Acuzațiile incredibile cuprind colaborarea cu torționarii din Ghetoul de la Oradea și chiar maltratarea prin electrocutarea a unor prizonieri de origine evreiască, după Dictatului de la Viena (30 august 1940), el fiind de profesie electrician. Acuzațiile trebuie însă privite cu un strop de scepticism, pentru că fostului atacant i s-a permit după război să le antreneze pe Rapid (x2), Steaua (x3), CSM Mediaș, CA Câmpulung Moldovenesc, Crișana Oradea și naționala României (1947), lucru de neconceput dacă existau dovezi concrete în acest sens.

- Nicio echipă care a evoluat în Divizia A în acel an nu a apucat să funcționeze neîntrerupt până în 2024. Trebuie amintit că clubul istoric Universitatea Cluj a intrat în faliment în 2016, fiind reînființată ca "ACSF Alb-Negru al Studenților Clujeni" și reprimind numele în 2017.

- Vedetele acelei ediții de campionat au fost Francisc Ronay (CAO), Emerich Vogl (Chinezul), Adalbert Steiner (Chinezul), Rudy Wetzer (Chinezul), Mihai Tanzer (Chinezul), Leopold Tritsch (Brașovia), Aurel Guga ("U" Cluj), Nicolae Honigsberg (CAO) sau Attila Molnar (Mureșul Tg. Mureș).

- În 1924, echipa națională de fotbal a participat la un turneu final. "Tricolorii" au jucat în faza finală a turneului olimpic de la Paris, fiind învinsă de Olanda (0-6), semifinalista competiției. Selecționer la acel meci a fost Adrian Suciu, iar căpitan era Aurel Guga. Echipa noastră a mai jucat două meciuri în acel an, amicalele cu Austria (1-4) și Cehoslovacia (1-4).

- Vor mai trece alți șase ani până ca România să meargă la un alt turneu final, la Cupa Mondială din 1930, unde a ocupat locul al doilea în Grupa 3, după 3-1 cu Peru și 0-4 cu Uruguay (viitoarea campioană mondială).

- În 1924, naționala se afla la doar doi ani distanță de primul meci oficial jucat (8 iunie 1922 / 2-1 cu Iugoslavia), cu ocazia căsătoriei dintre principesa Maria de România, fiica Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, cu Alexandru al II-lea, regele Iugoslaviei. Întrecerea internă era și ea încă la început. Primul campionat național Divizia A cu toate teritoriile reîntregite fusese organizat în sezonul 1921-22 (campioană Chinezul Timișoara). Prima asociație fotbalistică din România a fost fondată în octombrie 1909, sub numele de Asociațiunea Societăților Atletice din România (ASAR), care s-a transformat în Comisiunea de Football - Asociație (1912), iar Federația Română de Fotbal Asociație, organism independent cu autoritate juridică, a fost înființată abia 1930.

- Dintre echipele participante la ediția 2023-2024 a SuperLigii, majoritatea nu erau în activitate la acea dată. UTA Arad (1945), Poli Iași (1945), Oțelul (1964), FCU Craiova (1991), FC Botoșani (2001), FCSB (2003), FC Voluntari (2010), Sepsi OSK (2011), CSU Craiova (2013) și FC Hermannstadt (2015) mai aveau mult până să fie înființate. "U" Cluj (1919) și CFR Cluj (1907) funcționau, dar ambele au trecut prin schimbări organizatorice importante de-a lungul anilor. Petrolul a fost înființat abia în decembrie 1924, la București, sub denumirea Juventus, apoi mutat și reînființat de mai multe ori; Rapidul funcționa din iunie 1923 ca CFR București (faliment în 2016); Farul a jucat începând cu 1920 sub numele Serviciul Porturi Maritime Constanța (actualul club este o fuziune între Farul și Viitorul); Dinamo se numea încă Maccabi București (Ciocanul, 1919 / actuala echipă este o societate pe acțiuni disjunsă din clubul istoric în 2001).