Chinezul Timișoara, victorie la scor în finala cu Juventus București

Campioana sezonului 1925-1926 în Divizia A a fost Chinezul Timișoara, după 3-0 în finala cu Juventus București. Pentru bănățeni au marcat Mihai Tanzer (35 pen.) și Augustin Semler (70, 74). Meciul s-a disputat pe Stadionul "Banatul" din Timișoara, în fața a 3.000 de spectatori, și a fost arbitrat de Teofil Moraru.

Clubul timișorean, numit după generalul Paul Chinezu (Pal Kinizsi) din armata lui Matei Corvin, avea în palmares alte patru titluri de campioană (1922, 1923, 1924, 1925) și s-a mai impus în stagiunea 1926-1927, înainte să fie desființat în 1948, prin absorbirea de către CAM Timișoara. 

Doar două echipe mai au urmașe în 2026

Echipele participante prima ediție a Diviziei A au fost campioanele regionale AMEF Arad (Arad), Juventus București (București), Colțea Brașov (Brașov), Hakoah Cernăuți (Cernăuți), Fulgerul Chișinău (Chișinău), Victoria Cluj (Cluj), Craiu Iovan Craiova (Craiova), Stăruința Oradea (Oradea), FC Olimpia Satu Mare (Satu Mare), Societatea Gimnastică Sibiu (Sibiu) și Chinezul Timișoara (Timișoara). 

Dintre acestea, niciuna nu mai funcționează în vechea organizare juridică. Nicio echipă care a evoluat în Divizia A în acel an nu a apucat să funcționeze neîntrerupt până în 2026. Petrolul, considerată continuatoarea lui Juventus, a fost protagonista unei fuziuni cu Astra Ploiești, în 2003, și a declarat falimentul, în 2016, denumirea oficială actuală fiind Asociația Clubul Sportiv Petrolul 52. 

AMEF, denumită ulterior Vagonul Arad, a fost desființată în 2006. Victoria Cluj a fost dizolvată de două ori, în 1947 și în 2022. Hakoah Cernăuți (Puterea) a fuzionat cu Maccabi Cernăuți, în 1932, fiind desființată după Al Doilea Război Mondial. Fulgerul a funcționat doar până în 1940, an în care și-a suspendat activitatea și Craiu Iovan Craiova. Stăruința Oradea (cunoscută în maghiară ca Nagyvaradi Torekves) a fost absorbită de Înfrățirea Oradea, în 1950, club dizolvat, la rândul său, în 2000. 

Olimpia Satu Mare, a fost refondată în 2010 și 2019, iar clubul care se consideră continuatorul echipei istorice poartă denumirea Fotbal Club Olimpia MCMXXI Satu Mare (CSM Olimpia Satu Mare, care joacă în Liga 2, a fost înființat în 2018). Societatea Gimnastică Sibiu a funcționat doar până în 1945. Colțea și-a întrerupt activitatea în 1931, dar a fost reînființată în 2015, sub denumirea CS Colțea 1920 Brașov, activând la nivelul ligii a patra. Juventus, campioană în 1930, a fost redenumită Distribuția, Petrolul, Competrol, Partizanul și Flacăra, mutându-se la Ploiești în 1952 și transfermându-se în actualul Petrolul Ploiești. 

La acel moment, Cupa României nu exista (nu fusese înființată până în 1933), în timp ce prima ediție a Supercupei României s-a desfășurat în 1994. 

Augustin Semler, MVP-ul finalei din 1926

Deși în lotul Chinezului se găseau vedetele Balazs Hoksary, Adalbert Steiner, Rudolf Wetzer, Eugen Lakatos, Emerich Vogl sau Mihai Tanzer, iar pentru Juventus jucau Archimede Melchior, Iosif Brauchler, Svetozar Popovic, Giacomo Moretti, Nicolae Cseh, Vasile Cristescu sau Charles Kohler, MVP-ul finalei a fost considerat atacantul Augustin Semler, autor al unei "duble".

Cunoscut și ca Gustav Semler sau Szemes Gusztav, acesta a evoluat pentru Chinezul Timișoara (1923-1927, 1933-1934), Bocskai Debrecen (1929-1930), Ripensia Timișoara (1930-1932) și Montpellier (1932-1933). Are 5 selecții și 6 goluri pentru naționala României și este cunoscut pentru o întâmplare ciudată din 1930. Ademenit de Ripensia să revină în Divizia A, atacantul a fost oprit cu forța în Ungaria cu ajutorul vameșilor, care nu i-au permis trecerea frontierei. După ce, două săptămâni mai târziu, a cucerit Cupa Ungariei, și după ce a amenințat că părăsește clandestin țara, el a fost lăsat să semneze cu Ripensia. 

Supervedetele acelei ediții de campionat erau considerați jucătorii Gheorghe Albu (AMEF), Emerich Vogl (Chinezul), Archimede Melchior (Juventus), Iosif Bartha (Stăruința), Adalbert Steiner (Chinezul), Ștefan Czinczer (AMEF), Rudy Wetzer (Chinezul), Alexandru Chifer (Victoria Cluj), Mircea Stroescu (Colțea), Iosif Chilianovici (Fulgerul Chișinău), Mihai Tanzer (Chinezul), Ștefan Auer (Colțea) sau Iosif Brauchler (Juventus). 

Selecționerul a arbitrat și finala campionatului!

În 1925, echipa națională a României îl avea selecționer pe Teofil Moraru, care a fost primul selecționer și a stat pe banca "tricolorilor" timp de cinci ani (1922-1923, 1924-1928). În mod extraordinar, acesta a fost și arbitru de fotbal, conducând de la centru finalele campionatului din 1925, 1926, 1932 și 1934, retrăgându-se din arbitraj în 1940. Fost campion la aruncarea greutății și doctor în științe juridice, el a pus bazele clubului Universitatea Cluj.

În acel an, reprezentiva noastră a avut doar trei meciuri, amicalele cu Bulgaria (6-1) și Turcia (3-1) și partida cu Iugoslavia (3-2), contând pentru King Alexandru's Cup. Vor mai trece alți șase ani până ca România să meargă la un alt turneu final, la Cupa Mondială din 1930, unde a ocupat locul al doilea în Grupa 3, după 3-1 cu Peru și 0-4 cu Uruguay (viitoarea campioană mondială). 

Unde erau echipele care activează acum în Liga 1

Dintre echipele participante la ediția 2025-2026 a SuperLigii, majoritatea nu erau în activitate la acea dată. 

În sensul larg la regulamentelor sportive, doar Petrolul Ploiești (care se consideră continuatoarea clubului Juventus București), FC Rapid București (funcționa din iunie 1923 ca CFR București, dar situația continuității e neclară după falimentul din 2016), FC Dinamo București (considerată ca înființată prin redenumirea clubului Maccabi București, în 1948 / actuala echipă este o societate pe acțiuni disjunsă din clubul istoric, în 2001), Universitatea Cluj (1919) și CFR Cluj (1907 / ambele echipele clujene au trecut și ele prin schimbări administrative importante de-a lungul anilor) activau la acea vreme. 

Metaloglobus București (1923), UTA Arad (1945), FC Argeș Pitești (1953), Oțelul Galați (1964), FC Botoșani (2001), FCSB (2003), Unirea Slobozia (2004), FK Csikszereda Miercurea Ciuc (2010), CSU Craiova (2013), FC Hermannstadt (2015), FCV Farul Constanța (fondat ca Serviciul Porturi Maritime Constanța, în 1920, dar actualul club a rezultat dintr-o fuziune între FC Farul și FC Viitorul, în 2021) mai aveau până să fie înființate. 

Foto - Druckeria (FB)