Sorana Cîrstea a început tenisul la 4 ani. Ce știe un copil la vârsta asta în afară de joacă? Ea a vrut mai mult și a fost educată în stilul acesta. N-a mers la aniversări sau în tabere, la întâlniri cu colegii, nu s-a jucat prea mult cu păpușile, cum făceau toate fetițele de vârsta ei. De la 5 ani, se antrena patru ore pe zi. Tenisul îi ținea loc și de prieteni, și de joacă, a devenit stil de viață, aer, apă și hrană.
Părinții n-au avut o carieră în tenis, n-au fost sportivi de performanță, deci n-au avut experiență în domeniu, dar și-au dorit ca fetița lor să ajungă o mare jucătoare. Așa că și-au dedicat toate resursele pentru dezvoltarea sportivă a Soranei. La un moment dat, au construit un teren de tenis lângă locuința lor, ca să nu mai alerge copilul de acasă la școală, apoi la antrenamente și iar acasă!
Așadar, Sorana ieșea din casă direct pe terenul de tenis, care era locul ei de joacă și de muncă. Joacă și muncă, destul de greu să asociezi acești doi termeni la 5 ani, la 8-9 sau chiar la 12. Dar Sorana s-a jucat muncind și a muncit jucându-se.
A crescut alături de prietenul ei, Tenisul
Și fetița a crescut alături de prietenul ei, Tenisul. Și-a dedicat copilăria și adolescența acestui sport, iar la 17 ani se afla în preajma sutei mondiale (106). Anul următor, la majorat, saltul a fost impresionant, a urcat pe 36, iar la 19 ani, în 2009, a atins sferturile de finală la Roland Garros, a câștigat primul ei titlu WTA, la Tashkent, și a ajuns pe poziția 23 în lume!
Mulți specialiști îi prevedeau un viitor frumos, un Top 10 mondial, care ar fi trebuit să vină destul de rapid, în anul următor sau peste doi ani, dar cariera Soranei a stagnat, aproape inexplicabil, a avut coborâșuri, până pe 60 în 2011, a urcat din nou până pe 21 în 2013, pentru a se rostogoli pe 90 anul următor și pe 244 în 2015, când a fost și accidentată o perioadă desstul de lungă de timp. Avea 25 de ani și rămăsese cu acel sfert de finală de la Roland Garros și cu titlul de la Tashkent.
Și Sorana a luat-o de la capăt. Alte zeci, sute de ore de muncă petrecute pe terenul de antrenament, alte turnee, o revenire în Top 100 în 2016 (81) și apoi un du-te-vino între locurile 37 și 86, cu încă un salt care a dus-o aproape de cea mai înaltă poziție a carierei, ajungând pe 22 în 2024, la 34 de ani, după ce, cu un an înainte, se calificase din nou într-un sfert de finală de Grand Slam, la US Open.
Mai talentată decât Halep!
În ciuda muncii, a sacrificiului, a dedicării, a iubirii necondiționate pentru Tenis, Soranei i-a lipsit întotdeauna scânteia care să o ducă mai sus, spre Top 10 mondial și la câștigarea unui turneu de Mare Șlem. Mulți o consideră mai talentată decât Simona Halep, cu lovituri mai naturale și cu un simț al jocului excepțional. Cu toate că n-a ajuns în vârf, ea se consideră o norocoasă. Pentru că a făcut ce-i place, pentru că a jucat la un nivel înalt, pentru că a câștigat turnee, pentru că s-a bucurat tot timpul de Tenis.
Sorana nu a fost, probabil, la fel de puternică din punct de vedere mental ca Simona. Am văzut-o de multe ori în carieră cedând psihic în momente dificile, după ce controlase jocul o bună bucată de timp. Abia în ultima vreme, după vârsta de 30 de ani, când s-a maturizat cu adevărat, am simțit o stabilitate emoțională și o mai mare încredere, așa cum s-a observat la recentul turneu câștigat la Cluj, al patrulea din carieră (în afară de Tashkent 2008, a mai triumfat la Istanbul 2021 și la Cleveland 2025).
Sorana joacă acum un tenis de mare intensitate, e mai atentă la ce se întâmplă pe teren și la micile detalii, mai concentrată, nu mai poate fi destabilizată atât de ușor de adversare, de arbitru, de propriile greșeli, așa că o mai văd continuând, chiar dacă a anunțat că 2025 este ultimul ei sezon în circuitul profesionist. Fiind pe 31 la început de an, aproape din nou de acea bariera 21, pe care nu a putut-o depăși niciodată, mai putem spera, oare, într-o intrare în Top 10 până la final de 2026? Ar fi prea frumos!
Sorana joacă acum cu aceeași dragoste pentru tenis ca la 17 sau la 19 ani. A iubit mereu acest sport, s-a dedicat timp de peste 30 de ani pentru tenis. În momentul de față, când se gândește tot mai mult la retragere, parcă i-am spune: „Mai rămâi pe teren, Sorana! Mai bucură-te puțin!”
