Lucrurile s-au brodat astfel încât puștiul în vârstă de 17 ani, Alesio Pambuca, să ajungă în această lună chiar la clubul în care a luat contactul cu fotbalul. Și-a urmat un vis, vântul carierei l-a dus până în Italia și a mers pe un drum pe care a pășit și părintele său. E chiar o poveste frumoasă, care arată că o înlănțuire de fapte îi poate netezi unui băiat talentat drumul către marea performanță.
Călit într-un sport greu, cu tradiție în România, Gigi Pambuca i-a insuflat disciplina fiului său: "La 22:30 e stingerea!" obișnuia să-i spună fiului său pe un ton apăsat. Internațional de juniori al României U15 și U16, Alesio Pambuca a fost component al celor de la Lecce și Casarano în ultimii doi ani, iar acum s-a întors în România, la Farul.
Alesio Pambuca, sub zodia Hagi. Sala de lupte devenea doar amintire... "Tati, vreau să fac fotbal!"
Sport.ro a stat de vorbă cu tatăl băiatului, Gigi Pambuca, membru în Consiliul FR de Lupte, for condus de Răzvan Pîrcălabu.
Domnule Pambuca, de ce a făcut Alesio fotbal și nu lupte?
O să vă spun istoria lui. Avea 5 ani, a practicat la început înot, iar un an mai târziu l-am dus în sala de lupte, la Constanța. Promitea. M-am uitat atent la el și pot să afirm din postura de specialist că avea aptitudini pentru lupte, aptitudini maxime. Pe la șase ani și jumătate, tot mai juca alături de amicii lui și, într-o zi, mi-a zis hotărât: "Tati, vreau să fac fotbal!". Dorința lui mi-a fost mărturisită chiar înainte de a avea loc la Academia Hagi evenimentul "Porți Deschise".
Și ce a urmat?
L-au selectat și i-au zis să vină, iar de la început a intrat sub îndrumarea antrenorului Giorgis Stercu, care mi-a zis că posedă calități. Are viteză explozivă... Și i l-am lăsat. A prins încredere și mai mare după ce a câștigat un turneu, iar după un an a trecut la profesorul Cosmin Constantin, sub îndrumarea căruia a jucat de la 7 ani la 13 ani. Au venit și satisfacțiile și i s-a recunoscut munca prin selecția la loturile națioale ale României. A prins și mai multă încredere și și-a întărit convingerea că vrea să-și facă o carieră în sportul lui Gică Hagi.
"Notează-mi-l, te rog, pe fotbalistul cu numărul 3!" La locul și la timpul potrivit. "S-au așezat lângă mine în tribună trei italieni"
Cum a ajuns la Lecce?
Primele turnee afară au fost în Republica Moldova, Bulgaria, apoi în Franța, la Clairefontaine, unde au remizat cu naționala Franței. La un moment dat, s-au așezat lângă mine în tribune trei italieni, agenți de fotbaliști. Pentru că eu am locuit în Italia, am fost component al secției de lupte de la AS Roma în anii '90, am înțeles ce vorbeau... La un moment dat, unul dintre ei i-a transmis colegului care stătea cu un rând mai în față: "Notează-mi-l, te rog, pe fotbalistul cu numărul 3!"
Adică pe fiul dumneavostră.
Da, da. Eu sunt vorbitor de italiană.
Și ați intrat în vorbă cu ei?
Da, i-am întrebat: "Dar de ce vă interesează?" Mi-au zis că le place de fiul meu și că vor să vină la următorul turneu pentru a-l vedea din nou. Mi-a cerut detalii, a fost o întâlnire, o experiență frumoasă. Apoi, în timpul unui turneu de la Istanbul (n.r.: Turneul celor 4 Națiuni dedicat naționalelor U16 / septembrie 2024), în care România evolua contra Portugaliei, agenții despre care vă spuneam mi-au zis că au două oferte pentru Alesio.
De unde erau ofertele?
De la Fiorentina și de la Torino. Și mai aveau una, de la Lecce. În cele din urmă, Alesio a ajuns la Lecce. A semnat pe un an cu Lecce, a jucat pentru echipa Under 17, s-a antrenat și cu cei de la echipa mare și și-a ridicat nivelul de încredere pentru că erau fotbaliști cu mare experiență. Apoi a semnat cu Casarano Calcio, o formație din regiunea Puglia, care în 2025 a promovat în Serie C. Juca pentru echipa de Youth League apoi a simțit că are nevoie de o schimbare. A fost o experiență frumoasă, s-a antrenat și cu echipa mare. Având în vedere că a început fotbalul la Academia Hagi, Alesio și-a dorit să revină în țară.
Idolul lui Alesio Pambuca: Roberto Carlos. "Muncește 200 la sută"
N-a mai vrut să rămână în Italia.
A avut două oferte de la echipe din Serie B, dar copilul și-a dorit să revină în România, să-și termine studiile, iar Academia Hagi s-a dezvoltat din ce în ce mai frumos. Din România a mai avut două oferte de la un club de Liga 1, dar Farul l-a dorit și el a dorit să joace la Farul. L-au primit cu brațele deschise, e la echipa U17 acum, unde antrenor e Liviu Ștefan, iar director tehnic Cristian Cămui. A semnat pe doi ani și jumătate. A contat foarte mult și staff-ul tehnic de la Farul, faptul că e și Cătălin Anghel acolo, un profesionist pe care îl cunosc foarte bine.
Ce calități are băiatul dumneavoastră?
E un stângaci de 1,78 m, dar lovește mingea la fel de bine cu ambele picioare. Are viteză explozivă, cu o capacitate de efort uriașă, muncește 200 la sută. Idolul lui este Roberto Carlos. Știe că fără muncă și disciplină nu poate urca în carieră, vrea și face tot ce poate pentru a ajunge în vârful piramidei fotbalului. Știu, sunt părintele lui, dar sunt obiectiv, pentru că am făcut sport, am făcut un sport greu, lupte.
Tatăl lui Alesio Pambuca, fost component al secției de lupte de la AS Roma. Amintirea cu "Principele" Giannini, Hasller și Francesco Totti
Mi-ați spus că sunteți vorbitor de italiană și că ați făcut lupte.
Am făcut mulți ani la AS Roma, am fost component al clubului AS Roma, un mare club care poate pentru noi e celebru datorită fotbalului, dar ei au secții în mai toate disciplinele. Am rămas cu inima alături de AS Roma, țin cu AS Roma.
În anii '90 bănuiesc.
Da, era perioada cu Giuseppe Giannini, Thomas Hassler, Francesco Totti foarte tânăr... Ne uitam și noi, cei din alte sporturi, la mașinile lor... Aveau mașini de lux... Ne mai întâlneam cu ei când mergeam la casierie să ne luăm salariile, așa era pe atunci.
Bănuiesc că v-ați dori ca fiul d-voastră să ajungă, cândva, la AS Roma...
Ce o fi mai bine pentru el! Eu l-am crescut frumos și a avut un program de sportiv profesionist. La 22:30 cel târziu e stingerea pentru că odihna e esențială pentru un sportiv profesionist. Eu sper să ajungă cât mai sus în fotbal, iar faptul că a semnat cu Farul mă bucură enorm. Îmi doresc ca și celălalt fiu al meu, Nicolas, mezinul familiei, are 10 ani, să ajungă un mare luptător. Anul trecut a cucerit deja medalia de argint la Campionatele Naționale de copii.
.webp)
