Cosmin Olăroiu (56 de ani) a avut o colecție impresionantă de rezultate la echipele sale de club însă, în calitate de selecționer al Emiratelor, tocmai a înregistrat cea mai mare contraperformanță din cariera sa: ratarea calificării la Cupa Mondială din 2026.

Ce-i drept, vorbim despre o națională destul de limitată, cu o singură prezență la turneul final, în toată istoria ei, cea din 1990. În plus, Oli a fost instalat pe bancă din mers, când se jucaseră 8 din cele 10 meciuri din faza a treia a preliminariilor asiatice. Iar românul n-a putut face minuni din mai până acum, când s-a spulberat visul calificării.

La câteva minute după înfrângerea dramatică în fața Irakului (1-2), Oli a venit la interviul din zona mixtă și a fost supus tirului de întrebări, vizibil afectat.

Redăm mai jos, dialogul pe care tehnicianul român l-a avut cu reporterul din Emirate.

Reporter: Care sunt primele impresii după această campanie?

Cosmin Olăroiu: Am luat patru goluri din fazele fixe. De fapt, cinci. Am muncit în fiecare zi, dar, când am intrat pe teren, am făcut altceva... Sunt dezamăgit, pentru că, spun eu, puteam face mai mult. Pentru asta însă, trebuie să-ți dai viața pe teren. Trebuie să dai dovadă de spirit (n.r. – de luptă). Culmea e că acum, în returul cu Irak, am făcut cel mai bun meci din ultima perioadă, dar fix acum s-a întâmplat un episod care a întors totul în defavoarea noastră (n.r. – cu referire la hențul din minutul 90+10, care a adus penalty-ul dictat de VAR și transformat în minutul 90+17). Apoi, am dat patru goluri dintre care două au fost anulate pentru niște ofsaid-uri milimetrice. Eu am convingerea că această echipă, cu mine sau fără mine, cu acești jucători sau cu alții, va ajunge la un Mondial pe viitor. Pentru că Emiratele Arabe Unite e o țară care merită să fie acolo. 

Am obținut o victorie în șase meciuri. De ce?

Nu știu... Firește, nu e mult, dar ce am fi putut face mai mult... Să știți că, în aceste momente, e foarte dificil de făcut o analiză. Știu multe lucruri, dar nu vreau...

În aceste momente, țara merită o explicație. După toată susținerea primită de echipa națională, pe tot parcursul preliminariilor, înainte să veniți dumneavoastră, dar și după ce dumneavoastră v-ați alăturat staffului tehnic. În niciun moment, suporterii nu și-au pierdut speranțele. 

N-am vrut să-i dezamăgim...

Noi merităm o explicație...

Dar ce explicație să le dăm astăzi? Explică-mi tu!

Dumneavoastră trebuie să-mi spuneți. Dumneavoastră sunteți selecționerul naționalei...

Așa e, dar ce putem face?

Primim goluri identice, repetăm niște greșeli, nu jucăm cu aceeași echipă, schimbăm primul 11 întruna și nu găsim echipa solidă pe care o doream...

Așa e. Dar trebuie să schimbăm echipa, pentru că trebuie să schimbăm abordarea tactică. Sunt multe motive... Sunt unii jucători care n-au putut evolua două meciuri la rând. Sunt unii jucători care nu pot rezista la nivelul acesta. De obicei, până în minutul 70, cât rezistăm fizic, lucrurile decurg bine. Apoi, când facem niște schimbări, totul se duce în jos. Sunt multe motive, dar nu vreau să vorbesc acum și să arăt cu degetul, să zic de una, de alta. Nu vreau să dau vina pe nimeni. Aici, vorbim despre responsabilitatea mea. Am încercat să dau tot ce am mai bun cu inima deschisă.

Vom merge la Cupa Țărilor Arabe cu prima echipă? Aveți o idee despre asta?

Ce înseamnă prima echipă?

Mă refer la Arab Cup, în Doha...

Nu știu. Ce înseamnă prima echipă? Nu înțeleg...

Adică, mergem cu aceeași echipă? Care sunt gândurile dumneavoastră, în privința turneului care urmează. Pentru că, înainte (n.r. de ratarea calificării la Mondiale), toată lumea spunea că acest turneu ne-ar plasa într-o urnă mai bună (n.r. – pentru tragerea la sorți pentru barajele intercontinentale de la CM 2026). Acum, ce gânduri aveți?

Acum, cred că echipa națională va intra într-o etapă de reconstrucție pentru următoarea competiție. În rest, nu știu. Dacă mă întreabă cineva, dacă vom folosi echipa sub 23 de ani sau altă echipă, nu știu... 

Dar ați discutat despre asta cu federația?

Despre asta n-am vorbit. Dar cred că vom folosi prima echipa, nu?

Aveți regrete?

Multe! Foarte multe. Pentru că nu mi-a plăcut niciodată să dezamăgesc oamenii. Am trăit sub o mare presiune, sub stres, fix pentru că nu-mi doream să dezamăgesc oamenii. Din păcate, am ajuns în situația de acum...