Caramavrov, după FCSB - Fenerbahce 1-1 în Europa League

Au lăsat aerele de vedete și au devenit umili. Nu l-am mai văzut pe Ngezana cu pieptul atât de sus, precum un cocoș, dar l-am văzut mai concentrat ca niciodată. Prea se făcuse de râs până acum. Nu l-am mai observat pe Olaru tăvălindu-se atât de mult. Au fost câteva discuții cu arbitrul, dar să zicem că e căpitan, are de ce să vorbească. Și Târnovanu a fost alt om, alt portar. Calm, poate fără emoțiile din trecut, n-a mai ieșit hazardat. 

Caramavrov remarcă schimbarea de atitudine a fotbaliștilor de la FCSB, care ar trebui să joace la fel în Liga 1 pentru a prinde play-off-ul

L-am redescoperit și pe Lixandru de acum un an, cu intervenții energice și eficiente, urcând curajos spre atac. S-a luat de gât cu valoroșii lui adversari și a făcut față cu brio. 

Surpriza a fost Alhassan. Nesigur în multe meciuri în care a intrat, parcă fiind mereu cu o treaptă de calitate mai jos de cât se juca pe teren, de această dată a fost la nivel de Europa League. Bătăios, a recuperat multe mingi și a reușit să le facă utile. 

Cel mai mult mi-a plăcut Thiam. Puternic, și-a lipit mingea de bocanc, a reușit câteva incursiuni spre poarta adversă, a șutat periculos, chiar l-a făcut uitat pe Bîrligea în acest meci.

Cisotti n-ar trebui să joace doar o repriză!

Bineînțeles, nu aveam cum să nu-l remarc pe autorul golului, Cisotti, mai mereu un ghimpe în coasta adversarului, găsește soluții și în situații complicate. Un astfel de jucător n-ar trebui scos de pe teren sau băgat la pauză. Pare că stă bine fizic, poate juca un meci întreg.

A mișcat ceva până și Octavian Popescu, cu un șut excelent parat in extremis de Ederson.

A fost și multă disperare, băieții ăștia au vrut să arate că au, totuși, valoare, că nu degeaba au câștigat două campionate și că nu au trecut ca gâsca prin apă prin două ediții de Europa League.

Ideea principală este că FCSB poate juca la nivel înalt anumite meciuri, însă nu are constanță, e scoasă din ritm din cauza implicării patronului. Jucătorii uită în multe partide care-i treaba lor pe teren, încearcă să rezolve individual prea multe acțiuni și se pierd în erori. Dacă Olaru și Compania ar putea să mențină nivelul reprizei a doua cu Fener și în campionat, cred că ar putea să câștige măcar 6 din ultimele 7 confruntări și să prindă play-off-ul, deși pare acum un deziderat aproape imposibil de realizat.

Cel mai bine ar fi ca Olaru, Bîrligea și Compania să fie lăsați să joace, să fie ales un prim 11 de bază, în funcție și de revenirile după accidentări sau suspendări, fără improvizații absurde, fără schimbări doar de dragul de a schimba. Numai așa va putea spera FCSB la primele 6. Altfel, trebuie să se gândească serios la alte obiective. Dacă poate fi cineva serios când e condus de un neserios...