Fotbal intern

„A fost Dumnezeu pe pământ!” Declarație de dragoste cutremurătoare pentru Ilie Balaci

Au trecut trei ani și jumătatea de la moartea Minunii noastre fotbalistice. 

SPORT.RO
Data publicarii: Luni 21 Martie 2022, 20:30
Data actualizarii: Luni 21 Martie 2022, 22:03

de Florin CARAMAVROV

Mulți l-am uitat sau poate că ne mai aducem aminte de el din când în când. Mai vine vorba câteodată despre marii noștri fotbaliști, Dobrin, Balaci... Unii îl uitaseră de când trăia.

Fusese imens ca fotbalist, dar parcă nu și-a găsit locul niciodată în țara asta sau în fotbalul ăsta după retragerea prematură. M-am întrebat mereu de ce. De ce nu e apreciat mai mult, de ce nu este prețuit. Parcă îl lăsasem undeva, deoparte, parcă nici nu ne bucurase atât de mult. A fost imens, dar nu mai avem nevoie de el!

N-am înțeles această marginalizare, chiar izolare, deși el a mai apărut sporadic pe la Universitatea Craiova. Și am vrut să mă lămuresc. Cu ocazia interviului pe care l-am realizat cu Lorena Balaci, una dintre fiicele regretatului fotbalist, am întrebat-o despre această percepție, că Ilie Balaci nu a fost apreciat la adevărata lui valoare. Aveți răspunsul mai jos. 

„A deranjat prin sinceritatea lui”

„Nimeni nu e profet în țara lui. Și s-a dovedit că tata nu a fost considerat un profet în România. Eu cred că tata a deranjat foarte mult prin sinceritatea lui, pentru că era un om extraordinar de sincer. Și spunea exact lucrurile pe care le gândea. Nu avea parti-pris-uri. Tata nu a trăit pe spatele nimănui. Eu am avut mereu această senzație, că nu este dorit pentru că spune lucrurilor pe nume. Asta a fost supărarea mea.”

Lorena l-a iubit enorm pe tatăl său. Și acum, nu trece zi să nu se gândească la el, să nu se întrebe de ce n-a mai stat lângă ea: „Pentru mine, tata a fost Dumnezeu pe Pământ. Am avut o relație extraordinară. Nu există cuvinte pentru a descrie relația pe care am avut-o cu tata. Dacă mă suna la 3 noaptea și îmi spunea să plec la Satu Mare, plecam. Nici nu mă întrebam de ce trebuie să mă duc  acolo. Și dacă îmi spunea când ajungeam acolo să mă întorc, eu nu comentam și mă întorceam imediat”. 

Ilie Balaci era topit după fetele lui, se mândrea că are două copile frumoase și deștepte. „Spunea des că realizarea vieții lui suntem eu și sora mea, Liana. El atât de mult ne-a iubit, încât orice pălea în fața noastră. Chiar și fotbalul”, se mândrește Lorena.

„Dacă-mi dădea cineva o pereche de teniși, mâncam pământul”

Normal, îi mai dădea Lorenei și sfaturi, după ce aceasta a început să lucreze în fotbal: „Să le faci copiilor nu știu ce, să le iei echipament, vorbește cu niște chinezi la Europa să-ți aducă un container de tricouri, să le dai tricouri copiilor, să vină cu drag la antrenamente”. Chiar i-a spus fiicei sale: „Mie, dacă-mi dădea cineva o pereche de teniși în copilărie, mâncam pământul”. „Credea în chestia asta, că trebuie să atragi cumva copilul la fotbal. Eu îi explicam că fotbalul a devenit un sport destul de scump, nu mai este sportul celor care trăiesc în sărăcie, ca pe vremuri”, rememorează Lorena, cea care conduce clubul de fotbal Daco-Getica. 

Care a fost cea mai mare dezamăgire din cariera „Minunii Blonde”? Bineînțeles, accidentarea care i-a pus capăt carierei la numai 26 de ani. Cum ar fi fost să-l avem pe Balaci în mare formă la turneul final al Campionatului European din 1984? Sau la maturitate fotbalistică în preliminariile pentru Campionatul Mondial din Mexic 1986? „Gândește-te că, la 26 de ani, și-a pus ghetele în cui! Gândește-te că în ziua de azi unii jucători, abia se afirmă la 26 de ani. Noi vorbim de el ca fiind printre primii trei fotbaliști din țară, deși a avut o carieră de profesionist de doar 10 ani. Putea lejer să mai joace 7-8 ani!”, își exprimă regretul Lorena Balaci.  

Școala de fotbal Ilie Balaci

Pe când o Școală de fotbal cu numele lui Ilie Balaci? E o întrebare. Poate cu ajutor de la stat, de la autoritățile locale din Craiova. De ce nu s-a gândit nimeni până acum la așa ceva în trei ani și jumătate de la moartea marelui artist al fotbalului? Iată ce spune fiica acestuia: „Asociația de Fotbal Ilie Balaci există de doi ani. Nu vreau, momentan, să încep ceva până nu am o susținere guvernamentală sau locală. Nu vreau să fac ceva cu două grupe și să ne antrenăm azi într-un loc, mâine într-altul. În momentul în care își va deschide porțile această școală de fotbal, va fi sută la sută profesionistă. Nu vreau să încep cu jumătăți de măsură, să fur copii de la alții...”.

Autoritățile locale din Craiova nu au dat până acum niciun semnal în acest sens, dar Lorena speră:  „Toate se întâmplă la timpul lor. Când va veni timpul pentru această școală de fotbal, sigur se va face. Nici nu vreau să forțez. Mi-ar fi fost simplu să închiriez undeva un teren, la București sau la Craiova, să alcătuiesc niște grupe de copii, să angajez niște antrenori, dar nu vreau așa”. 

Un subiect sensibil: „Povara lui Flavius Stoican”

S-a scris după înmormântarea lui Ilie Balaci că finul acestuia, Flavius Stoican, a petrecut cu manele chiar în acea zi! Cei doi nu-și mai vorbiseră de mult timp. După ce Balaci l-a luat sub aripa sa, l-a debutat la 15 ani în Liga a doua, la Severin, Flavius a călcat strâmb mai târziu, la un meci al Craiovei, fiind acuzat de non-combat. Și, de atunci, finul nu și-a mai vizitat nașul, nici măcar nu l-a mai sunat! 

Explicațiile Lorenei privind acest subiect sensibil: „Relațiile se răciseră de mult timp, poate cu 18-20 de ani în urmă. Mie îmi pare rău că, de când s-au răcit relațiile și până ce tata a murit, Flavius nu și-a făcut niciodată timp, o oră, să vină și să-și ceară iertare. Că tata era nașul lui până la urmă. Nemaivorbind de faptul că era omul care-l crescuse, care i-a dat credit, l-a debutat la 15 ani. Când ai oameni din ăștia în viața ta, oricât de mare ar fi orgoliul, trebuie la un moment dat să vii, să lași capul jos și să spui „Iartă-mă!”. Tata era un tip atât de sensibil și atât de empatic, încât, dacă Flavius ar fi venit, nici nu s-ar fi pus problema să nu-l fi iertat. Dar Flavius o să-și ducă asta în cârcă toată viața lui”.

Modifică setările cookies