elena nicula Champions League CSM Bucuresti fotbal feminin Handbal Fotbal intern

EXCLUSIV A câștigat Champions League cu CSM București și s-a apucat de fotbal, la 36 de ani!

A fost colegă cu Gulden, Vărzaru, Pesoa, Brădeanu, Manea și Martin, în echipa care a cucucerit Champions League, în 2016, iar acum a devenit fotbalistă profesionistă.

SPORT.RO
Data publicarii: Miercuri 28 Septembrie 2022, 12:31
Data actualizarii: Miercuri 28 Septembrie 2022, 12:56

Elena Nicula (36 de ani) a debutat în fotbalul profesionist pentru echipa Juniorul București, în partida de campionat contra Farului Constanța, în Liga 2 feminin. Performanța fostei handbaliste este cu atât mai de apreciat cu cât are trei copiii, ultimul născut anul trecut, iar la clubul bucureștean, care i-a format pe Rareș Ilie (Nice), Cătălin Cârjan (Arsenal) sau Andrei David (Piacenza), este colegă cu jucătoare de 15 ani, iar antrenoarea Alisa Rujovic are doar 26 de ani.

Fostul centru s-a apucat de handbal la vârsta de 10 ani și a jucat la seniore doar la două echipe din București, CS Rapid (1996-2004, junioară / 2004-2010, senioară) și CSM București (2010-2016). Elena a ajuns la "tigroaice" alături de antrenorul Vasile Mărgulescu și de alte 10 jucătoare rapidiste, după ce clubul feroviar a acuzat probleme financiare, în urma retragerii finanțării de către Aeroportul International “Henri Coanda”, singurul sponsor al echipei, la acel moment. A fost înternațională de junioare, iar în palmaresul său se găsesc Champions League (2015-2016), două titluri de campioană în Liga Națională (2014-2015, 2015-2016), Cupa României (2015-2016 / + o finală, 2014-2015) și Bucharest Trophy (2014-2015)

Nu a evoluat în Final Four, pentru că era însărcinată

"La CSM am prins toată perioada de dezvoltare: am promovat, am ocupat locul al treilea și am câștigat titlul și Cupa României. Trofeul cel mai important, este, bineînțeles, Champions League din 2016. Am prins câteva meciuri în acel parcurs european, iar la Final Four am fost în lot, dar nu pe foaia de joc, pentru că deja eram însărcinată cu prima fetiță. Au fost niște trăiri intense, cred că e mai greu să urmărești meciul din tribună sau de pe bancă, decât să joci. Au fost și niște meciuri superbe, cu întoarceri de scor dramatice. Cred că a fost o minune să câștigăm Champions League atunci, pentru că nu se aștepta nimeni. Ulterior, am născut și nu m-am mai întors pe teren.

Mama sa a făcut fotbal și ea a jucat cu băieții din cartier

Sincer, mie întotdeauna mi-a plăcut fotbalul. Mama mea a făcut fotbal, cred că asta m-a atras către fotbal. Nu știu la ce echipă, pentru că erau puține atunci, dar am fotografii cu ea în echipament și din timpul meciurilor. În cartier, în copilărie, jucam fotbal cu băieții, am fost mai băiețoasă. Stăteam cu băieții și jucam mult fotbal. Cred că m-am dus la handbal, dacă stau să mă gândesc acum, pentru că nu erau echipe de fotbal feminin. Poate că am moștenit genetic iubirea pentru fotbal de la mama mea. Îmi place sportul, nu pot să stau departe de sport.

Meciul cu Farul, din Liga 2 feminin, a fost primul meci oficial pentru mine, am debutat la echipa Juniorul București. Deocamdată, nu pot să merg la meciurile din deplasare, nu pot să le las pe cele trei fetițe un timp mai îndelungat cu altcineva. O să încerc să găsesc o soluție, poate o să le iau pe două dintre ele cu mine, la meciuri. Am trei fetițe. Cea mare are cinci și nouă luni, mijlocia are trei ani și cinci luni, iar cea mică are un an și patru luni. Depind de mine și nu pot merge la antrenamente atât de des pe cât aș vrea. Dacă ar fi după mine, m-aș duce zilnic la antrenament. 

Are trei fetițe, cu care se antrenează acasă, când nu ajunge la stadion

Când nu ajung la antrenament, mă antrenez la sala de fitness sau acasă, cu fetițele. Le mai țin în spate și fac genuflexiuni sau pe picioare și fac abdomene. Soțul meu a făcut sport în tinerețe, acum merge doar la sală, nu e implicat în sportul profesionist. Cea mare va începe școala, la anul, și vreau să o duc la sport, să vedem dacă e fotbal sau altceva. Nu o să le forțez, dar vreau să aibă activitate sportivă, să facă mișcare.

Eu aș vrea să joc multe sezoane, dar totul e să mă țină organismul, pentru că am o vârstă. Fetele mai tinere îmi ziceau 'doamna' în vestiar, le-am rugat să nu-mi mai spună 'doamna', să mă strige 'Elena'. La Juniorul am ajuns datorită lui Mihai Trăistaru, care este nașul meu de cununie. Avem o echipă tânără, cred că avem potențial mare de creștere. Avem multe fete foarte tinere, trebuie să mai acumulăm din punct de vedere fizic și să ne omogenizăm.

Din punctul meu de vedere, sunt deosebiri foarte mari între handbal și fotbal, chiar dacă mai jucam miuțe la antrenamente. Pe lângă faptul că se folosesc mâna și piciorul, deci alte grupe musculare, la fotbal e terenul mai mare, trebuie să acoperi o suprafață mai mare în timpul meciurilor și reprizele sunt mai lungi. Poate handbalul e mai dinamic, dar poți schimba jucătoarele, deci cred că e un efort mai mare la fotbal", a declarat Elena Nicula pentru Sport.ro.     

Text - Gabriel Chirea

Foto - Gabriel Chirea / @CSMBOfficial

ARTICOLE PE SUBIECT
Modifică setările cookies