Alex Matei a făcut Bazinul Floreasca să strălucească și „să zâmbească” din nou, în urma unor renovări grele și costisitoare, dar în care pasiunea a fost tot timpul pe primul loc.
Echipa Sport.ro a venit în „vizită” într-una dintre cele mai importante case ale poloului pe apă din România. Bazinul Floreasca se află în Sectorul 1 al orașului București, mai exact pe strada Aviator Popa Marin și are o vechime de aproape 70 de ani, acesta fiind construit în 1957.
Locul pe care foștii sportivi din polo l-au numit și îl numesc „acasă” a fost găsit în paragină de actualul președinte al Federației Române de Polo, ba chiar cu riscul de a se dărâma.
Ce îmi puteți spune despre Bazinul Floreasca?
Bazinul e construit în 1957, ultima oară când a fost renovat, probabil că nici nu se mai ține minte. Noi am avut la început un necaz cu uzina, care funcționa pe sistemul vechi cu aburi. A cedat în urmă cu trei ani de zile, dar am reușit și am făcut un parteneriat cu Primăria Sectorului 1, care ne-a ajutat să recondiționăm și să renovăm total uzina și elementele de încălzire. Acum avem niște cazane noi.
Și ulterior, de la an la an, deci în ultimii trei ani de zile, tot facem îmbunătățirile astea. Cu sprijin și de la Agenția Națională pentru Sport, dar în mare măsură a venit din venituri proprii, din resursele pe care le-am obținut noi din sponsorizări, din partea prietenilor și așa mai departe.
Ce ați schimbat concret și cât de costisitoare a fost această readucere la viață a bazinului?
Am reușit să schimbăm centrala de tratare a aerului care este a doua inimă a acestei clădiri, pentru că n-a mers foarte mulți ani. Din cauza umidității au căzut tavanele, efectiv exista riscul să le cadă copiilor din tribună în cap tavanul.
Astfel că, am oprit toată activitatea și am înlocuit centrala asta, care ne-a costat peste 100.000 de euro cu tot cu montaj și așa mai departe. Însă, când faci toate lucrurile astea nu conștientizezi ce înseamnă din punctul de vedere al cheltuielilor și pur și simplu te chinui să le termini.
Cam care este suma investită până acum în renovarea Bazinului Floreasca?
Am tras linie acum de curând, am scos cheltuială după cheltuială, și am ajuns undeva la vreo 700.000 de euro investiți în bazin, în decursul anilor.
Puteți să îmi ziceți câți din cei 700.000 de euro sunt din venituri proprii, din sponsorizări?
Sigur! De exemplu, aproximativ 200.000 de euro au venit de la Primăria Sectorului 1 în urmă cu trei ani de zile. Acești bani au ajutat la renovarea în proporție de 100% a uzinei care se află sub bazin, care ține apa și ajută la filtrarea ei.
100.000 de euro au venit de la Agenția Națională pentru Sport, care ne-a ajutat foarte mult la înlocuirea geamurilor de termopan în aproape toată clădirea, plus arcadele de sus și partea de dedesubtul lor din bazin și așa am reușit să nu mai avem pierderile alea de căldură și umiditate.
Iar restul banilor, undeva la aproximativ 400.000 de euro, sunt din venituri proprii, vorbim despre centrale de tratarea aerului, vorbim despre înlocuirea geamurilor de pe fațada clădirii și din holul mare. Apoi ne-am ocupat de vestiare, unul pentru sportivi, iar mai apoi de vestiarele vechi care au fost dezafectate complet. Acum avem sala de forță, avem dușuri.
Cum arăta sala de forță înainte, vechiul bazin dispunea de așa ceva?
Bazinul dispunea de o sală de forță, dar era extrem de rudimentară și cu tavanele foarte jos, noi am reușit să spargem tavanele alea, să folosim fiecare spațiu. Vestiarele au rămas astea de aici, urmează să le facem la următoarea renovare, să spargem tavanele care sunt jos.
Ce alte îmbunătățiri au fost făcute?
Am adus îmbunătățiri la interiorul bazinului, după cum vezi gresia asta de plastic special în culorile de joc ale unui teren de polo. Ce vedem și pe ce stăm noi acum e un beton amprentat, el seamănă cu gresia, dar nu e gresie. Era mult mai costisitor să aducem gresie aderentă, iar atunci am venit cu ideea asta a mea. S-a folosit și la Jocurile Olimpice gresia asta, dar doar pe albastru la bazinele de încălzire și mi-a rămas în cap de la Paris și am zis să o facem și noi.
Deci totul a fost făcut pe bucăți, nu deodată.
Da, exact cum ți-am spus, câte 3.000 de euro, 5.000 de euro, 20.000 de lei, 40.000 de lei. Se adună, nu le simți și nu le vezi, te chinui, mai suni sponsori, mai suni prieteni, mai vii cu niște bani, și tot ceea ce vezi acum începe să prindă contur ușor, ușor.
Am renovat tavanele în bazin, am renovat iluminatul, acum tocmai ce am terminat să recondiționăm tabela de scor. Din ce am vorbit și cu domnul președinte ANS, domnul Bogdan Matei, există promisiuni clare (n.r. de sprijin financiar pentru finalizarea renovărilor).
Vrem să renunțăm și la blocstarturile astea care sunt destul de vechi. Să vedem, poate o să renunțăm total, pentru că acesta nu este bazin de înot. O să mai fie ultimele retușuri, mai sunt o parte din dușurile de la vestiare, toaletele, mai sunt câteva încăperi unde mai putem să aducem niște îmbunătățiri.
Cum se raportează domnul președinte Bogdan Matei la ceea ce faceți aici?
Am avut chiar săptămâna trecută o discuție cu domnul președinte și lucrurile se îndreaptă în direcția bună. Vreau să-i mulțumesc pentru sprijinul acordat, pentru deschidere și înțelegere. A fost personal de mai multe ori la bazin și a văzut că ne mișcăm și că facem eforturi mari.
În primul rând, cred că e vorba de pasiune în ceea ce faceți.
Exact! Acesta este leagănul poloului românesc, fără doar și poate. Au fost momente în care existau doar două bazine în țară: cel de la Oradea și Bazinul Floreasca, adică aici, în bazinul ăsta pe care îl vezi tu se antrenau Steaua, Rapid, Dinamo și Sportul Studențesc. Vorbim despre echipe din Superligă plus toate echipele de juniori. Acesta este leagănul nostru, eu aici mi-am început cariera în 1993, iar aici mi-am și încheiat-o. Automat că vreau să dau înapoi ceva.
Se simte Bazinul Floreasca precum a doua casă?
Este acasă! Pentru mine și pentru foarte, foarte multe generații este acasă. Adică vorbim de generații, gândește-te că din anii 60, de când a început activitatea puternică aici este acasă pentru multe, multe generații. Este acasă pentru toți poloiștii din România mai în vârstă sau din generația mea, dar și pentru cei mai tineri care vin aici. La turneele de under 12, under 14 sau de under 16 este plin, este nebunie!
Îmbunătățirea asta a infrastructurii a atras vizibil mai multă lume înspre Bazinul Floreasca, nu doar sportivi, ci și în tribune, oameni care să vină să vadă meciuri?
Implicit, pentru că asta este cea mai mare realizare. În primul rând, sunt și mai mulți copii care vin pentru că s-au îmbunătățit condițiile, părinții nu mai sunt atât de reticenți în momentul în care văd că există dușuri, există vestiare, există încălzire. E și o publicitate, dar este o condiție minimă în a oferi ceva.
Credeți că acest pas ar trebui făcut și de alte federații sau cluburi sportive?
Eu sunt de părere că pentru a schimba imaginea unei instituții, fie a unei federații, fie a unei instituții care are în gestiune baze sportive, trebuie să te ocupi de renovarea lor. Știu că este greu și costisitor, pentru că dacă punem pe hârtie și ne gândim cât ar urma să investim poate fi descurajator, dar nu trebuie să facem totul odată.
Am demonstrat asta, pentru că în trei ani de zile am schimbat total fața acestui bazin și nu ne vom opri aici. Au mai rămas lucruri de îmbunătățit, dar suntem mulțumiți că l-am adus în stadiul acesta. Puțin câte puțin, dar în doi-trei ani de zile se face. Asta ar trebui să înțeleagă toată lumea.
Este nevoie și de o conducere care să înțeleagă că lucrurile se pot face și așa.
Actuala conducere a Agenției Naționale pentru Sport a înțeles, dar asta ar trebui să înțeleagă toată lumea. Înainte să ceri ceva, trebuie să oferi un minim de condiții, iar generația noastră nu le-a avut de exemplu. Eu n-am avut condițiile pe care le au ei acum, cei dinaintea mea nu au avut condițiile pe care le aveam eu, dar eu am învățat de când eram mic: ca să cer ceva trebuie să ofer ceva înapoi.
Cum arăta camera tehnică înainte de renovare?
De la scări, de la stâlpi, erau niște țevi groase cât degetele tale. Acestea făceau parte dintr-un sistem pe aburi, deci încălzirea bazinului și a apei se făcea prin abur. Era extrem de întortocheat și foarte greu.
A fost dificil să golim și să aranjăm totul. Acum, de exemplu, uite cum arată: acestea sunt cele două cazane cu care ne desfășurăm activitatea. În proiect aveam prevăzute trei filtre. Dar, cu un singur filtru mare și unul mic de rezervă, reușim să menținem apa în parametrii normali.
Se fac și testări ale apei ca totul să fie în parametrii normali?
Avem testări lunare, exact așa cum prevede legea, avem o firmă specializată, atestată și autorizată de DSP, care face testările apei. Lunar ducem și probe la DSP, deci, din acest punct de vedere, totul este în regulă. Imaginează-ți că, dacă mai adăugăm încă un filtru – lucru prevăzut în proiect pentru următoarea fază, sperăm în luna martie, în funcție de bugetul pe care îl vom primi de la ANS – vom instala al doilea filtru, identic cu acesta. Și atunci, automat, nu vom mai avea nici cea mai mică problemă. Nici acum nu sunt probleme cu apa, nu mai există nicio problemă. Tabloul de siguranță, tot ce vezi aici, totul este nou. Am creat și un acces pe care nu îl aveam înainte, pentru a putea aduce clor din fața bazinului.
Mai sunt lucruri de îmbunătățit aici?
Mai sunt lucruri de adăugat: acesta este un schimbător de căldură, mai avem nevoie de încă unul. Putem aduce îmbunătățiri care să ne faciliteze activitatea și să reducă consumul. Toate aceste lucruri, așa cum le vezi, au fost făcute exclusiv cu banii Primăriei Sectorului 1 și cu veniturile proprii, pentru că a trebuit să contribuim și noi într-un contract care se închide cu venituri proprii.
Care sunt avantajele pe care le au locuitorii din Sectorul 1 în urma acestor renovări?
Am încheiat un protocol cu dânșii (n.r. cu Primăria Sectorului 1) pentru cel puțin trei ani, dar acesta se va prelungi. Le oferim tuturor copiilor și, să spunem, locatarilor din Sectorul 1, gratuitate.
Prin „copii” înțelegem toți copiii până la vârsta de 14 ani, de la toate școlile din Sectorul 1. În intervalul orar 12:00 – 15:00, le oferim gratuitate și punem la dispoziție și un instructor de înot. Iar în perioada de agrement, respectiv dimineața – pentru că seara perioada de agrement s-a închis, fiind foarte multe echipe și dorind să menținem performanța – orice locuitor al Sectorului 1 poate veni cu buletinul, își poate face un abonament și este total gratuit.
De unde a venit această inițiativă?
Aceasta a fost ideea mea, modul de a convinge Consiliul Sectorului 1, care este format din mai multe partide și nu se convinge ușor. Și primărița de atunci, doamna primar Clotilde Armand, a fost deschisă proiectului, i-a plăcut foarte mult. Uite ce am reușit să facem cu ajutorul lor. Eu zic că este senzațional.
Acum, privind rezultatul, sunteți mulțumit?
Da, sunt mulțumit. Și părinții, și sportivii vin aici cu bucurie. Am primit foarte multe felicitări. Uitați-vă doar la culori – sunt exact culorile unui teren de joc de polo. Pe 3 ianuarie am venit aici împreună cu antrenorul federal și cu încă doi băieți care ne-au ajutat și am lucrat efectiv la amenajarea bazinului.
M-a surprins faptul că v-ați implicat direct în lucrări.
Cred că așa este normal. Una este să dai ordine și alta este să fii primul care pune mâna și face treaba. Asta am făcut și în federație în ultimii cinci ani. Sunt mereu lucruri de remediat și de îmbunătățit și vor exista întotdeauna, dar important este să nu te dai la o parte.
Este o mentalitate sănătoasă.
Exact. Angajații reacționează diferit atunci când văd că liderul face primul pas. Impactul este de trei sau patru ori mai mare când le arăți concret: ‘Uite, se poate, fac eu primul.’ Dacă eu pot, atunci poate și el.
Am observat că aveți o relație apropiată cu oamenii care lucrează aici.
Pentru mine nu sunt doar angajați, sunt colegi. Suntem o familie. Există respect și ierarhie, desigur, dar înainte de toate suntem colegi. Mulți dintre cei care lucrează aici erau deja în bazin când eu eram copil. Faptul că îi văd mulțumiți și bucuroși când vin la muncă contează enorm pentru mine.
Se simte atmosfera aceasta.
Da, pentru că toți avem o legătură cu acest bazin și cu poloul. În ultimii ani am reușit chiar să le oferim și prime de sărbători, atât cât s-a putut. Poate pentru unii 300–500 de lei nu înseamnă mult, dar pentru ei contează și se vede.
Practic, bazinul era într-o stare periculoasă?
Da. Vorbim despre un bazin construit în 1957. Când începi renovarea unui astfel de obiectiv, apar mereu surprize. De multe ori situația este mult mai gravă decât pare inițial. Am avut discuții tensionate cu constructorii, pentru că lucrurile descoperite erau mai complicate decât estimările inițiale. Ce trebuia să dureze trei săptămâni a ajuns să dureze trei luni.
Totuși, are un farmec aparte față de un bazin nou.
Exact. Are istorie. De exemplu, mozaicul de la intrare este o piesă de patrimoniu, lipită pe carton. Am făcut tot posibilul să îl protejăm și să îl conservăm. Este parte din identitatea locului.
Ce competiții se desfășoară aici?
Organizăm competiții pentru toate categoriile de juniori — de la Under 12 până la Under 20, masculin și feminin — dar și meciuri de seniori. Bazinul este, de exemplu, casa echipei Sportul Studențesc, dar vin aici toate cluburile pentru turnee. Chiar în luna februarie avem mai multe competiții de juniori organizate la Bazinul Floreasca.
Dacă v-ar fi spus cineva la începutul proiectului care este suma necesară pentru a ajunge la ceea ce vedem astăzi aici, cum ați fi reacționat?
Dacă mi-ar fi spus cineva de la început că vorbim despre câteva sute de mii de euro — aproximativ 340.000–400.000 de euro — aș fi refuzat instant. Nici nu m-aș fi așezat la masă, pentru că nu mi-aș fi imaginat că vom reuși să găsim acești bani. Însă, în timp, pas cu pas, am făcut câte ceva. Poate uneori am deranjat activitatea, poate sportivii, părinții sau oamenii nu au înțeles exact ce vrem să facem, dar dacă nu începi de undeva, nu vei reuși niciodată să termini.
În ce stadiu se află acum lucrările?
Suntem încă într-o fază de reconstrucție. Mai avem aproximativ 20–30% de finalizat, dar sunt foarte mulțumit de progres. Au fost intervenții esențiale — la centrală, la sistemele de tratare, la tavane. De exemplu, o parte din tavan chiar căzuse înainte de renovare. Din fericire, nu erau copii în zonă.
Ce îmbunătățiri urmează?
Da, vrem să reamenajăm curtea și gardul exterior, astfel încât schimbările să se vadă încă de la intrare. Am schimbat deja 12 stâlpi de iluminat vechi, ruginiți, cu unii noi. Au fost costuri suportate din fonduri proprii, pentru că finanțarea pentru investiții este greu de obținut. Nu ne-am apucat de renovare din dorința de a face ceva spectaculos, ci pentru a putea funcționa la parametrii normali. Important este ca sportivii și copiii să vină aici în siguranță.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
