Botoșani e pe primul loc după 12 etape, dar totul e doar un alibi temporar pentru un club care acum nu mult timp era aproape dizolvat, dacă făcea rocada cu liga secundă.
Cum să ajungi în vârf fără să te remarci cu nimic
Au trecut 12 meciuri și încerc să-mi aduc aminte, fără să răsfoiesc paginile, un meci antologic al acestui Botoșani în acest campionat. Și nu mi-a ieșit! Fără să aducă deloc cu versiunea Sportului lui Mulțescu sau cu Oțelul lui Dorinel, Botoșani e sus, cel mai sus, fără să știe cum a ajuns acolo. Stilul nu e clar, nu e unul stabil, diferă de la meci la meci.
Egaluri cu Farul si Dinamo în primele două etape, meciuri cu aspect amical pe căldurile din iulie. Vine un 4-0 acasă cu Slobozia, o performanță normală pentru un club cu 13 ani de Liga 1 în spate. Urmează un eșec cu Rapid, apoi un 3-3 cu CFR la Cluj, într-un meci în care CFR putea marca de 7-8 ori, dar a terminat cu un egal pe care nimeni n-avea cum să-l înțeleagă.
Vine o victorie la Galați într-un meci în care Botoșani a fost salvată de portar și de bară și a ciupit la singurul șut periculos
Victoriile cu nou-promovatele FC Argeș și Csikszereda de acasă le-aș trece la rezultate banale, nu la laude, apoi vine un 1-1 cu Craiova, un soi de deja-vu după 3-3 cu CFR. Vine o victorie la Galați într-un meci în care Botoșani a fost salvată de portar și de bară și a ciupit la singurul șut periculos. Victoria cu FCSB nu are un fir logic la cât de mult au ratat oaspeții. Victoria cu Metaloglobus e din oficiu, iar la 2-1 cu UTA, Botoșani n-a lăsat impresia că prima poziție era miza. Am epuizat etapele și n-am adunat de-un lider, dar cu toate astea, Botoșani e pe primul loc!
