Razboi ucraina domeniu siguranta nationala opinie gabriel chirea razboi Rusia Ucraina sport romania Opinii

OPINIE | Sportul e un domeniu de siguranță națională. Războiul din Ucraina a dovedit încă o dată acest lucru

Statul român își trădează populația, pe care a adus-o într-o formă fizică deplorabilă, după 30 de ani în care bazele sportive și parcurile au fost demolate pentru a face loc vilelor și blocurilor rechinilor imobiliari. 

SPORT.RO
Data publicarii: Miercuri 02 Martie 2022, 14:18
Data actualizarii: Miercuri 02 Martie 2022, 14:48

Războiul-fulger din Ucraina arată că locuitorii unei țări din Europa de Est trebuie să fie pregătiți din punct de vedere fizic și mental, în orice moment, pentru a deveni soldați, brancardieri sau refugiați de conjunctură. Mobilizarea populației din Ucraina pentru a ține piept invadatorilor ruși, bieloruși și ceceni a relevat, pe lângă puternica tărie de caracter, o formă fizică de care românii sunt departe. 

Să te încadrezi în rigorile fizice cerute de un conflict armat, să ai forța fizică să ajuți la cărarea răniților și morților, să debarasezi rapid molozul rezultat în urma bombardamentelor sălbatice sau să mergi pe jos zeci de kilometri pentru a ajunge la punctele de trecere a frontierei, toate pe fondul unei temperaturi scăzute, a precipitațiilor, a bagajelor și a lipsei unei alimentații adecvate, necesită un stil de viață sănătos și o formă fizică decentă. 

În România, copiii sunt învoiți de la orele de sport cu scutiri false, iar statul nici nu are curajul să comande statistici pentru a depista ravagiile făcute de obezitatea infantilă, care rămane un ucigaș tăcut. Singurul studiu oficial conține date din anul 2015 și arăta că la toate grupele de vârstă studiate - 7, 8 și 9 ani -, ponderea copiilor cu probleme de greutate (supraponderali sau obezi) era de peste 25%.

Adică unul din patru copii avea probleme de greutate, în urmă cu șapte ani, mult înainte de inactivitatea cauzată de pandemia de Covid-19. Federația Mondială a Obezității estima că, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament din partea statului, până în anul 2030, aproape 500.000 de copii cu vârste între 5 și 19 ani vor suferi de obezitate în țara noastră.

În cazul adulților, conform Studiului Național privind Prevalența Diabetului, a Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii , Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR), 31.4% dintre adulţii cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani suferă de obezitate. Dintre aceştia, 21.5% prezintă obezitate de gradul I, 7.2% au obezitate de gradul II şi 2.7% suferă de obezitate morbidă. În ceea ce priveşte supraponderea, 34.6 % sunt afectaţi. Pe scurt, 6 din 10 adulţi au probleme cu greutatea.    

Obezitatea și sedentarismul reprezintă un factor determinant în apariţia bolilor cardiovasculare, a atacului cerebral, diabetului, cancerului, infertilității, depresiei și altor tulburări mintale. În fiecare an, statul român pierde zeci de mii de cetățeni, cheltuie miliarde de euro și cauzează suferințe inimaginabile, din cauza unei probleme care poate fi rezolvată, măcar în parte, printr-o alimentație mai sănătoasă și prin practicarea sportului recreativ. 

Este unanim cunoscut că sportul contribuie în mod semnificativ la reducerea cheltuielilor în domeniul sănătăţii. Un studiu din Marea Britanie arăta că fiecare liră sterlină investită în sportul de masă și în activitatea fizică din Regat generează aproape patru lire sterline pentru economie și societate. 

Dar, și dacă ar vrea, un român ar avea puține locuri special amenajate pentru practicarea sportului, care s-ar face tot pe cheltuiala lui. Școlile, care ar trebui să încurajeze mișcarea și să formeze obiceiuri sănătoase pentru viitorii adulți, consideră domeniul ca un paria al sistemului de învățământ și o pierdere de timp, dar nici nu excelează la celelalte materii, România având cele mai slabe performanțe din UE la majoritatea indicatorilor-cheie. 

În același timp, bazele sportive sunt lăsate în paragină, nu se amenajează spații verzi noi, primăriile caută capital electoral și preferă să finanțeze cluburi profesioniste, în loc să aibă grijă de sănătatea cetățenilor și să le ofere locuri în care să facă mișcare, iar singura strategie a Guvernului în privința Sportului este să construiască stadioane de fotbal de zeci de milioane de euro, deși puține sunt folosite la potențialul maxim și toate sunt neprofitabile.

Starea sportului din București, cel mai populat și mai bogat oraș al României, este exponențială pentru strategia sportului românesc. Capitala se screme de 20 de ani să construiască o nouă sală polivalentă, a abandonat la jumătate renovarea patinoarului "Mihai Flamaropol", are printre cei mai puțini kilometri de piste de bicicletă dintre capitalele UE, nu are arenă de tenis, velodrom, stadion de atletism sau bazin olimpic pentru competiții internaționale, este oraşul european cu cea mai mică suprafaţă de spaţii verzi pe cap de locuitor, în unele zile se înregistrează una dintre cele mai slabe calități ale aerului din lume, nu deschide terenurile școlilor pentru sportul de masă, iar pentru aproape orice activitate fizică trebuie să plătești. Pe scurt, este un dușman al sportului de masă și profesionist, în timp ce echipa de handbal a primăriei are, în 2022, un buget de aproape patru milioane de euro. 

Degeaba CSAT și președintele Iohannis au stabilit creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare de la 2% la 2,5% ca un obiectiv strategic al României, dacă populația e îmbătrânită prematur, mai bolnavă, mai obeză și mai depresivă. O să avem arme și tehnologie, dar nu o să mai aibă cine să lupte. Sportul este un domeniu de siguranță națională. Așa cum a dovedit războiul din Ucraina și viața noastră de toate zilele într-o Românie disfuncțională, orice locuitor poate deveni, în situații excepționale, soldat, pompier, paramedic, salvamontist sau polițist, iar lipsa unei condiții fizice adecvate ne pune în pericol viața, dar și pe a celor din jur.

TEXT ȘI FOTO - GABRIEL CHIREA, contributor Sport.ro

Modifică setările cookies