Ciudat, când scriu asta, mă acoperă valul pe care, din nou, Popovici l-a ridicat deasupra tuturor cu tot ce poate un român să defileze mai bine. Dar e doar un exemplu fortuit.
Când vrei ceva, alergi pentru asta!
Să ne înțelegem, n-am de gând să rescriu ce-au zis toți despre Shkëndija, spun doar atât: când vrei ceva, alergi pentru asta, obții! FCSB a vrut asta anul trecut când a jucat cu PAOK și alte nume grele. Anul ăsta, FCSB s-a văzut prea mare și a intrat în rolul lui PAOK, iar rivalii au profitat.
Ce să vezi, când ești umil îți iese mai bine. N-o să mă prefac că știu eu mai bine, dar brigada din alb venită din Macedonia era țintă sigură dacă jucai simplu și nu cărai mingea ca pe una medicinală. La fiecare încercare de un-doi sau deviere, FCSB defila. Problema e că momentele de genul au fost doar în cantități d-alea de nu-ți mai dă restul la magazin, îți dă o gumă.
Să-i iau pe rând și să vedem ce iese.
- Târnovanu - n-ai ce zice de el că nu prea a fost despre el.
- Crețu - n-o să cad în păcatul tenației să-mi irosesc rânduri, să scriu despre băiatul care chiar crede că ar fi fotbalist de la locul 10 în sus, în prima ligă. Dacă Shkëndija s-ar uita în oglindă, l-ar vedea pe Vali Crețu.
Ngezana. Calmul nu-l recomandă
- Ngezana - nu mi se pare că e la 100%. A fost printre remarcații mei, dar calmul nu-l recomandă. Voia să facă multe și de multe ori uita că e sport de echipă. Dar e printre puținii pe plus din returul cu Shkendija.
- Popescu arată din ce în ce mai mult ca acel Popescu de la Dinamo și aproape deloc precum cel din sezonul trecut.
- Radunovic a facut unul dintre cele mai slabe meciuri pe care eu mi le amintesc, de când e în România.
- Șut este acel Șut de la Clinceni, care-ți atrăgea atenția doar că-l cheamă Șut.
- Chiricheș dacă s-ar duce să joace fotbal cu prietenii tot n-avea cum să fie atât de departe de ceea ce poate el în mod obișnuit.
- Miculescu mi se pare că și-a greșit vocația și poate umple rolul de rival pentru băieții de la Obor - Ia micu' de la Miculescu!
Cisotti e bun, la fel de bun. De ce nu mai iese în evidență
- Cisotti e bun, la fel de bun, dar nu mai iese în evidență la fel de tare doar pentru că toți cei din jurul său au scăzut nivelul dramatic. Degeaba aleargă, caută spații, se demarcă, mingea când e la el nu are cu cine, iar când nu e la el e și mai grav.
- Tavi Popescu a avut o preluare care l-ar recomanda pentru o mutare la Chelsea, dar restul reprizei l-a găsit pe nicăieri și fără idei. Cu toate astea, să-l scoți pe el ca să-l bagi pe Alibec nu doar că n-are rost, dar e ca și cum ți-ai cumpăra căpșuni să le pui pe grătar între mici, cârnați și ceafă.
- Bîrligea n-are ritm, dar l-au ținut pe teren până la final. El cu Alibec în același timp e cea mai proastă idee. Mai ales cu un adversar pe care-l puteai trimite acasă cu viteză, imaginație, creație, nicidecum forță.
Urmează Drita, iar printre noi nu cred că mai e cineva care poate să bage mâna în focul de la grătarul din rândul de mai sus că FCSB se califică doar cu numele și c-a semnat condica de prezență.
