Inițiativa legislativă presupune ca fiecare club din sporturile de echipă să folosească minimum 40% sportivi români pe teren, în competițiile naționale oficiale.

Federațiile vor avea libertatea de a stabili modul concret de aplicare, în funcție de specificul fiecărui sport.

Legea ar urma să intre în vigoare din sezonul 2026–2027. Cluburile care nu respectă prevederile riscă amenzi cuprinse între 500.000 și 1.000.000 de lei.

Șeful statului consideră că legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, garantate atât de Constituția României, cât și de tratatele Uniunii Europene. 

În replică, Eduard Novak spune că demersul președintelui este surprinzător și ignoră decizii clare ale instanțelor din România.

„Am fost foarte surprins de reacție. S-a antepronunțat. Oare hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție nu mai contează în România? Sau poate cei care l-au sfătuit nu sunt bine pregătiți. Legal, nu există probleme. Legea a avut un parcurs până acum. Eu am încredere în CCR și sper să se respecte legile europene”, a declarat Eduard Novak, potrivit stiripesurse.ro.

ÎCCJ: „Legea Novak” nu contravine dreptului european

Poziția lui Novak este susținută de o decizie importantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe 22 ianuarie 2025, în procesul intentat de CS Gloria 2018 Bistrița-Năsăud, ÎCCJ a stabilit că „Ordinul Novak”, predecesorul legii actuale, este legal și nu încalcă normele Uniunii Europene.

Instanța supremă a decis că măsura reprezintă o politică de stat menită să stimuleze participarea sportivilor români și să întărească selecția pentru echipele naționale. 

Judecătorii au precizat că situația nu este comparabilă cu celebra cauză Bosman, întrucât regula nu este impusă de cluburi sau federații, ci de stat, prin autoritatea publică responsabilă de politica sportivă.

În motivare, ÎCCJ a arătat că legea stabilește doar un prag minim de sportivi români și nu împiedică dreptul la muncă al sportivilor străini, nici libera lor circulație în alte state membre UE.

Postarea lui Nicușor Dan

În mesajul prin care a anunțat sesizarea CCR, Nicușor Dan a transmis că susține dezvoltarea sportului românesc, dar consideră că legea este formulată defectuos.

Acesta a invocat și exemple din alte state europene, precum și regulamentele UEFA, care susțin promovarea jucătorilor formați local fără criterii bazate strict pe cetățenie.

„Am trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra legii care impune ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie sportivi români.

Susțin ferm obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, ele trebuie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte.

Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor.

În plus, legea afectează dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale”, a transmis președintele României Nicușor Dan, pe pagina sa de Facebook.