Kisvarda, Gyirmot FC, Haladas și Honved Budapesta. Acestea sunt echipele pentru care a evoluat Cornel Ene în țara vecină Ungaria. În această vară, a ales să se întoarcă în fotbalul românesc, la Poli Timișoara, în Liga 3, unde va pune umărul la un proiect ambițios.
Fundașul central a acceptat dialogul cuSport.ro și ne-a vorbit despre proiectul pus la cale de bănățeni, unde antrenor este, începând din această vară, Dan Alexa. Ene a vorbit cu lux de amănunte și despre experiența sa ca fotbalist în Ungaria, dar și despre diferențele dintre fotbalul românesc și cel maghiar.
În total, potrivit statisticilor prezentate de site-ul de specialitate Transfermarkt, Ene a adunat 97 de partide în fotbalul maghiar, atât la nivelul primei ligi, cât și la nivelul ligii secunde.
Noul proiect de la Poli Timișoara! Ce l-a convins pe Cornel Ene să semneze
Ai revenit în țară în această vară, la Poli Timișoara, cum e pentru tine?
Am revenit pentru că mi-am terminat contractul în Ungaria și au fost anumite oferte, dar nu am găsit ceea ce mi-am dorit și am optat pentru Poli Timișoara, pentru proiectul ăsta care este în momentul de față, care mi-a fost prezentat și sper să îl ducem la capăt.
Spune-mi mai multe despre proiectul de la Timișoara, presupun că vă doriți promovarea în acest sezon.
Da, acesta este obiectivul și mă gândesc că finalitatea lui este să ajungem la Liga 1, cât de repede.
Cât de repede?
Nu știu, anul viitor se vrea Liga 2, iar apoi formarea unei echipe puternice pentru Liga 2 și după atacarea promovării la Liga 1. Ăștia ar fi pașii normali, acum să vedem ce ne va rezerva viitorul.
Cornel Ene și-a început carierea la academia Olimpiei Satu Mare, iar în martie 2011 a acceptat provocarea de a merge la academia lui CFR Cluj.
De acolo a fost împrumutat la UTA, iar la „Bătrâna Doamnă”, care evolua la acel moment în eșalonul secund, și-a făcut debutul în fotbalul mare.
Cum a început totul: „Nu mă gândeam eu atunci”
Aș vrea să vorbim puțin despre perioada ta de juniorat de la Olimpia Satu Mare, ce te-a atras înspre fotbal și cum a început totul pentru tine?
A fost pasiune de mic copil, când jucam pe străzi, prin cartiere. A fost pasiune, pasiune pură, ca a oricărui copil care visează să ajungă fotbalist. Bine, nu mă gândeam eu atunci, dar din pasiune am ajuns să fac și o meserie.
Ai vreun antrenor din perioada aceea care ți-a rămas în minte? Un antrenor care te-a ajutat foarte mult atunci?
Toți, toți m-au ajutat, dar pot să spun despre primul meu antrenor, Nicolae Marcu. După aceea am fost preluați de domnul Zoli Ritli (n.r. Zoltan Ritli), fostul portar de la Steaua. Un antrenor care m-a ajutat foarte mult și am evoluat la echipa națională, l-am avut pe domnul Ovidiu Stîngă și după aceea când m-am dus la CFR Cluj, l-am avut pe domnul Gheorghe Vasile, care m-a dus acolo. Fiecare a avut un aport la dezvoltarea mea.
Pentru Ene, au urmat în România echipele de seniori ale lui CFR Cluj și Olimpia Satu Mare, dar și Pandurii, ASA Târgu Mureș și Juventus București, care ulterior și-a schimbat numele în Daco-Getica.
Marele pas la CFR Cluj: „Erau diferențe enorme față de Satu Mare”
Cum a fost primul contact cu CFR Cluj? Atunci, echipa mare era campioana României.
Eu am semnat pentru echipa de juniori, care cu un an înainte fusese vicecampioană națională, iar academia CFR-ului era o academie puternică.
Se simțeau diferențele?
Da, păi de unde veneam, de la Satu Mare, erau diferențe enorme, pentru că se lucra foarte profesionist (n.r. la CFR Cluj). Aveam și concurență, era o echipă foarte bună. Nu a fost totul lapte și miere de la bun început, am muncit și am răzbit.
Uitându-te acum în trecut, consideri că a fost pasul corect pentru tine?
Da, pentru că înainte de oferta asta am avut și alte posibilități de a pleca la alte echipe, dar acum și din punct de vedere geografic, dar și din punct de vedere fotbalistic era cel mai avantajos pentru mine. Pentru că nu eram nici cel mai departe de casă, probabil și asta a contat puțin, chiar dacă m-am dus acasă prima dată după vreo două luni, trei luni. Din punct de vedere fotbalistic am trecut la alt nivel, era și o ușoară presiune, dar pot să zic că m-a ajutat în dezvoltarea mea.
Cornel Ene în tricoul lui CFR Cluj
După 6 ani în Ungaria, Cornel Ene a explicat diferențele față de fotbalul românesc
Tu vii de la Honved, din Ungaria, unde ai jucat pentru mai multe formații de acolo în ultimii ani. Care sunt diferențele pe care le-ai sesizat între fotbalul din Ungaria și cel din România?
Pot să fac o paralelă între prima ligă și liga a doua (n.r. din Ungaria). La prima ligă e un fotbal mai rapid, calitate mai mare, cam aceleași diferențe care sunt și aici în momentul de față, în România, din punct de vedere tactic și fizic. Din ce am simțit eu, la liga a doua e mult mai fizic decât la prima ligă, e un campionat mult mai fizic. Pe alocuri m-a surprins asta. Legat de diferențele dintre campionatul maghiar și cel din România, la noi e mult mai bine din punct de vedere tactic și calitatea e mai mare. Pentru că acum e o singură echipă, înainte erau două: Ferencvaros și MOL Vidi, dar cum am spus, din punct de vedere calitativ România este mai bine.
În vara lui 2018, fundașul central și-a început aventura în Ungaria la Kisvarda, unde a semnat liber de contract după despărțirea de Juventus București.
Cornel Ene într-un meci al lui Honved
Au fost și meciurile lui Paksi din cupele europene cu Corvinul Hunedoara anul trecut și cu CFR Cluj anul acesta.
Da, deci îți dai seama de diferență, iar Paksi acolo sunt tot timpul în top trei, dar au un fotbal mai direct.
La care dintre echipele din Ungaria te-ai simțit cel mai bine?
Cel mai bine m-am simțit la Gyirmot Gyor, dar la toate echipele m-am simțit bine, doar că acolo, nu știu... era nou-promovată, eram eu într-un punct al vieții foarte, foarte bun, eram foarte bine fizic și psihic, dar am avut ghinionul să mă accidentez grav. Am făcut o fractură de stres după primele patru etape din campionat. Și la Kisvarda am stat trei ani, după care m-am dus la Gyirmot un an, ulterior am revenit în țară. Am stat patru luni la Mioveni și încă șase luni la Hermannstadt. După aceea nu am mai prelungit cu Hermannstadt, dar obiectivul a fost să mă întorc în Ungaria, dar tot așteptând, așteptând am rămas pe ultima sută de metri și am ajuns să joc la liga a doua acolo.
Cornel Ene pe vremea când evolua la CS Mioveni
Când vorbim despre diferențele din România și Ungaria la nivelul sportului, primul aspect invocat este infrastructura. Este o diferență atât de mare de infrastructură?
Da, da, chiar este.
Ce te-a surprins acolo din punctul ăsta de vedere?
Am văzut la Hagi și la FCSB, da, au poate două-trei terenuri, dar acolo au de la șase-șapte în sus. Terenurile sunt calitative, deci tot ce înseamnă infrastructură... din păcate pentru noi nici nu ne apropiem, dar mi se pare că s-au mai mișcat lucrurile și în România în ultima perioadă, față de când m-am dus eu acolo. Deși, și la CFR Cluj ne antrenam pe diferite baze din Cluj, care erau foarte bune, dar nu aveam stadionul și baza lângă, să fie totul acolo.
Ce înseamnă sportul pentru maghiari?
Sunt foarte multe similitudini între noi și ei, pentru că și ei sunt pasionați, sunt fani fotbal, dar parcă fanii români sunt altceva, avem sângele latin, așa cum zicea și domnul Hagi. Noi suntem puțin mai înfocați față de ei, deși și ei au cluburile lor, care au o bază de fani și de suporteri foarte mare, cum ar fi Ferencvaros, după care ar fi Honved și sunt și alte echipe, Gyor ar fi iarăși. Sunt și alte echipe, exact ca la noi, nimic mai mult sau mai puțin, sunt oameni care sunt pasionați de sport, dar aici mi se pare că suntem la un alt nivel, în România.
Ene a jucat în ambele eșaloane din Ungaria și a evoluat pentru patru formații maghiare: Kisvarda, Gyirmot Gyor, Haladas și Honved, dar a petrecut și un an la CS Mioveni și FC Hermannstadt.
Cum sunt văzuți fotbaliștii români în Ungaria?
Sunt văzuți bine, pentru că și-au făcut datoria, tot timpul au fost jucători care au avut rezultate, au performat, chiar sunt văzuți bine. Pentru că ei știu că se pot baza în orice moment pe un jucător român, dacă merge acolo. Știu că venim dintr-o școală de fotbal bună, cu toate plusurile sau minusurile pe care le avem și suntem apreciați ca fotbaliști.
Pe Puskas Arena ai fost? Anul acesta va găzdui finala Champions League.
Nu, nu am fost, nu am apucat, am avut intenția să mă duc acolo, dar nu am apucat. Puteam să joc chiar o finală de cupă acolo cu Kisvarda, dacă ne-am fi calificat în finală, dar am pierdut în semifinală.
Cornel Ene în momentul în care a semnat pe Haladas
Cornel Ene a numit echipele pe care le vede favorite la titlu în Superliga
A trecut foarte puțin din noul sezon, dar în momentul de față vezi vreo favorită la titlu în Superligă?
La cum au început campionatul echipele... mă refer la FCSB, CFR, care e tot acolo, văd Rapidul, pentru că sunt pe un trend ascendent. M-am uitat la meciuri, nu le-am văzut pe toate integral, dar am urmărit rezultatele.
Rapid, Craiova, care au început foarte bine, ... Dinamo, dar FCSB și CFR au mai avut ele sincope la început, în partea a doua a campionatului, iar apoi au început să câștige și chiar să recupereze un avans foarte mare față de celelalte. Dar acum mizez pe acestea trei care sunt în momentul de față, Craiova, Rapid și chiar și Dinamo.
