Inexistenți în prima parte a meciului, "cocoșii" lui Deschamps au accelerat brutal când au avut nevoie, au învins cu 3-1 și au trecut un test important în grupa din care mai fac parte Iraq și Norvegia.
Ce lasă în spate confruntarea de la New York, una în care Senegalul s-a înscris și ea, alături de Maroc și Egipt, pe lista echipelor africane venite la Mondial pentru a oferi fotbal?
Fața urâtă a Franței
Cu toate vedetele pe teren, într-un 4-2-3-1 cu Dembele în spatele lui Mbappe, cu Doue și Olise pe benzi, Franța promitea multe fanilor care așteptau o demonstrație de forță. Dar prima repriză s-a transformat într-o dezamăgire, un dans continuu pe lângă muzică în fața unui adversar care a știut să o reducă la tăcere.
Vicecampioana mondială a intrat la cabine fără șut pe poartă în primele 45 de minute, cu Mbappe irosind două preluări care l-ar fi lăsat singur cu portarul Mendy și cu două momente în care senegalezii puteau deschide scorul, la bara lui Jackson (26) și ocazia mare a lui Sarr (45+6). Un somn adânc în căldura din New Jersey sub ochii campionilor mondiali din 1998 prezenți în număr mare în tribune.
Cealaltă Franță
Repriza dezamăgitoare i-a dus pe mulți fani cu gândul la acel 0-1 de neuitat contra Senegalului în debutul Mondialului din 2002. Însă eșecul avea să rămână doar o amintire tristă într-un colț al minții, versiunea Franței din 2026 având, pur și simplu, prea multe argumente în fața oricărui adversar.
Cu experiența celor 14 ani pe banca tehnică, Deschamps a sesizat din timp pericolul, a apăsat pe cuvinte în vestiar și și-a trezit vedetele la realitatea din teren, una care spunea că, neluați în seamă, senegalezii pot produce surpriza. Dansul adevărat a început în minutul 53, odată cu ocazia lui Olise, și a continuat frumos, lin, fără turbulențe majore.
Cu Mbappe ratând necaracteristic 1 la 1 cu Mendy (57), fără penalty primit la duelul aceluiași star cu Mane (57), Franța a avut nevoie de 16 minute pentru a decide un meci complicat. Mai întâi Olise a rupt jocul cu un assist de geniu pentru un Mbappe mai inspirat la finalizare (66), apoi Rabiot l-a lansat pe Barcola (82) pentru o finalizare simplă. 2-0, scurt și la obiect, aripi frânte pentru africani.
Mbappe și Olise fură privirile. Dembele, pe minus
Peisajul s-a păstrat până spre final, când Mbaye, omul lui PSG, a readus suspansul grație reușitei din prelungiri. Imediat, însă, Kylian Mbappe a catapultat o minge peste Mendy și și-a găsit locul în istoria fotbalului francez, devenind cel mai bun marcator pentru "cocoși" la turneele finale mondiale.
La fel ca în 2018 și 2022, starul Realului și-a asumat rolul de locomotivă. Diferența? În 2026 îl are aproape, cel puțin la debut, și pe Michael Olise, încântătorul atacant lateral al lui Bayern Munchen. Văzut deja drept un potențial Balon de Aur, fostul fotbalist de la Crystal Palace a fost DJ-ul serii, cu ale sale fente, incursiuni și pase geniale având rolul de a ține în permanență în suspans defensiva senegaleză.
La polul opus s-a aflat chiar Balonul de Aur. Distribuit pe o poziție pe care nu o joacă la PSG, număr zece, și lipsit de spații, Dembele a fost marele absent din jocul ofensiv. Schimbat cu Barcola, are ghinionul că înlocuitorul său a marcat la prima ocazie. Inspirat, Barcola pare că bate deja la porțile titularizării.
Senegal joacă fotbalul prezentului
Dincolo, câștigătoarea de drept a Cupei Africii pe Națiuni a venit la Mondialul nord-american pentru a juca fotbal. A transmis-o din start, prin formula aleasă, prin disciplină tactică necaracteristică africanilor de altădată, prin prezență fizică, experiență și fotbaliștii cu calitate tehnică în atac.
De la Mendy, inspirat în trei ocazii de 1 vs. 1, continuând cu liderul Koulibaly, cu metronomul Gueye și terminând cu Mane și Jackson, senegalezii au ce să treacă în dreptul reușitelor după 1-3 cu Franța. Linia defensivă a închis perfect timp de o repriză cel mai bun atac de la Cupa Mondială, cea ofensivă a produs faze frumoase și impresia generală este că reprezentanta de seamă a Africii este una de urmărit cu atenție în următoarele meciuri.
