Zecile de milioane strânse din fotbal s-au subțiat considerabil după o serie de decizii de business neinspirate.

Deși conturile i-au fost alimentate cu aproape 30 de milioane de euro de-a lungul carierei de jucător, flerul de pe gazon nu l-a ajutat pe Chivu și în gestionarea finanțelor. Fostul căpitan al Naționalei a încercat marea cu sarea în diverse domenii, de la imobiliare și turism până la transporturi, însă rezultatele au fost departe de așteptări. Cifrele arată că aproximativ 7 milioane de euro s-au evaporat în urma acestor tentative eșuate, o sumă uriașă chiar și pentru un fotbalist de top.

Falimente pe linie: de la haine la imobiliare

Unul dintre cele mai răsunătoare eșecuri financiare ale lui Chivu a fost în domeniul imobiliar. În 2009, într-un moment total nepotrivit, fostul fundaș a pariat pe piața proprietăților alături de impresarul său, Pietro Chiodi. Cei doi au achiziționat terenuri și locuințe exact când criza economică lovea Europa, iar piața imobiliară se prăbușea. În loc de profit, investiția i-a adus pierderi substanțiale, activele depreciindu-se masiv.

Nici încercările de a intra pe piața transporturilor sau a comerțului nu au avut o soartă mai bună. Afacerea sa cu transporturi de marfă a acumulat datorii semnificative, de ordinul sutelor de mii, în timp ce magazinul de haine deschis la Timișoara, cadou pentru mama sa, a tras obloanele după doi ani de pierderi lunare. Mariana Chivu explica la acea vreme situația dificilă: "Cred că singurul motiv pentru care nu avem clienți e că Timișoara e aproape de graniță și lumea de aici merge la Viena și Budapesta pentru cumpărături".

Salariu de rege, investiții cu ghinion

Acum, cu un salariul de 2,5 milioane de euro pe care îl încasează ca antrenor principal la Inter, Cristi Chivu se plasează din nou în topul celor mai bine plătiți oameni de fotbal din România.

Chiar dacă "nota de plată" a afacerilor nereușite a fost una piperată, averea actuală a lui Cristi Chivu este estimată încă la peste 20 de milioane de euro. Fostul jucător și familia sa sunt departe de a avea griji financiare reale, însă lecția antreprenoriatului a fost una extrem de costisitoare, demonstrând că succesul sportiv nu garantează automat și reușita în business.