IICCMER cere retragerea bustului lui Păunescu din spațiul public

Bustul lui Adrian Păunescu din Parcul Grădina Icoanei din Sectorul 2 al Capitalei ar putea fi retras, la solicitărea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.

IICCMER a cerut oficial primăriei de sector, care administrează zona recreativă, scoaterea din spațiul public a monumentului dedicat scriitorului și omului politic Adrian Păunescu, din cauză că activitatea sa desfășurată ca șef al revistei și Cenaclului Flacăra a servit ca instrument de propagandă pentru promovarea regimului comunist și pentru amplificarea cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu.

Bustul lui Adrian Păunescu este un monument din bronz amplasat în Parcul Grădina Icoanei din București, la câteva minute distanță de Stadionul "Dinamo", dezvelit în mai 2012 și realizat de sculptorii Dragoș Neagoe și Ion Deac-Bistrița.

Un poet talentat, dar un personaj public extrem de controversat

Adrian Păunescu (20 iulie 1943, Copăceni, acum Republica Moldova - 5 noiembrie 2010, București) a fost un scriitor, promotor cultural, textier, translator și politician, cu o carismă uriașă, dar cu afilieri și poziționări politice chestionabile. 

A fost redactor-șef al revistei Flacăra (1968-1989) și director al evenimentelor itinerante culturale Cenaclul Flacăra (1973-1985 / 1.615 spectacole de muzică, poezie și dialog), care a umplut stadioanele în întreaga țară și a promovat artiști deveniți ulterior celebri, precum Nicu Alifantis, Adrian Ivanițchi, Marcela Saftiuc, Mădălina Amon, Ștefan Hrușcă, Doru Stănculescu, Mircea Baniciu, Valeriu Sterian, Nicu Vladimir, Mircea Vintilă, Phoenix, Sfinx și Tatiana Stepa. Numit de Associated Press "cel mai faimos poet din România", Păunescu a fost caracterizat de Nicolae Manolescu ca fiind "capabil de o poezie sublimă și de sloganuri mediocre". 

După Revoluția din 1989, nu s-a deliminat de trecutul socialist, fiind membru al Partidul Socialist al Muncii și, ulterior, al Partidului Social Democrat, ocupând funcția de senator între 1992-1996 și 2000-2008. A candidat la alegerile prezidențiale din 1996, când a primit un procent infim din voturi (0.69%). A înființat Cenaclul "Totuși iubirea" și a fost redactor-șef al săptămânalului Zig-Zag, al ziarului Vremea și al săptămânalul Flacăra, colaborând cu articole la publicațiile Românul, Libertatea, ProSport, Gazeta Sporturilor, Republica, Timpul, Sport Star, 7 Zile și Jurnalul Național.

Stelistul care este iubit de olteni și rapidiști

Pentru publicul larg, care nu este familiarizat cu opera sa poetică, Păunescu este celebru ca realizator al imnurilor echipelor de fotbal "Suntem peste tot acasă", scris în 1980 pentru Rapid, "Cântec pentru Oltenia", produs în cinstea parcursului fenomenal al Craiovei Maxima, în sezonul 1982-1983 al Cupei UEFA. În ciuda celor două imnuri, marea sa iubire fotbalistică pare să fi fost Steaua, așa cum reiese dintr-un articol apărut pe 3 iunie 1972, cu ocazia împlirii a 25 de ani de la fondarea clubului militar. 

De asemenea, primăvara anului 1999 a adus unul dintre momentele definitorii pentru naționala de fotbal a României. Gică Hagi decisese să se retragă de la echipa, iar lipsa lui se simțea dureros pe teren. Atunci a apărut Adrian Păunescu, care a organizat o emisiune maraton care s-a întins până spre dimineață. La ora 3.00, sute de suporteri erau deja în fața televiziunii, iar Hagi a cedat în fața acestei energii colective. Câteva luni mai târziu, România învingea Ungaria la Budapesta cu 2-0 și reușea calificarea la Euro 2000.