Scriam acum o săptămână despre Farul și faptul că a cam păcălit-o cu rezultatele smulse pe final, 3-2 cu Oțelul și 2-1 cu FCSB. Da, e bun momentul, dar pe viitor nu poți construi pe o temelie falsă. A venit meciul cu Metaloglobus și s-a pus ștampila că am nimerit-o (și) de data asta. Să fii printre echipele cu pretenții din prima ligă și să te chinui într-un meci acasă, pe o suprafață ce se confundă cu gazoanele de echipe mari de afară, și tu să te prezinți cu zâmbetul pe buze după 2-1 cu Metaloglobus e derutant.
Cel puțin pentru mine, cel puțin pentru partea din mine care mai crede că fotbalul de la noi mai are o șansă și nu e totul despre încă trei puncte puse la adăpost indiferent cum. Am citit că e fantastic cum Zicu l-a „readus la viață” pe Ișfan. Și mă întreb cum e să nu te uiți la meci ci doar să vezi că-ți apare Ișfan la marcatori și să-l ridici în slăvi. Toate golurile marcate de Ișfan sunt cu poarta goală, iar cel care nu e cu poarta goală e mai simplu decât cele notate cu poarta goală. Dar nu m-aș lua de asta, c-aș fi ipocrit, fan Van Nistelrooy fiind, doar că am ghinionul să văd ce face pe teren Ișfan și când nu intră cu mingea în poartă, de aici și of-ul meu.
Petrolul cred că va fi prima echipă care-și schimbă antrenorul. 1-2 acasă cu UTA și deja firul devine extrem de subțire la Ploiești. Practic, ușor-ușor, Ciobi se duce către liga a doua. Nu văd cine l-ar mai pune pe bancă după ce a fost lăsat să plece de toată liga întâi, pe rând. Mihalcea vrea să fie revelație, dar să vedem dacă are cai să alerge tot traseul sau doar sprintul de început îl recomandă.
Ciucul pierde de bandă rulantă, de parcă n-ar ști limba în care se joacă pe prima scenă
Duelul nou-promovatelor a fost tranșat fără emoții de FC Argeș, echipă care își betonează ușor, dar sigur, locul în prima ligă. De altfel, pe echipa lui Andone și Coman o văd în primele 10 la final. Ciucul pierde de bandă rulantă, de parcă n-ar ști limba în care se joacă pe prima scenă. Totuși, să admirăm cu ce a venit la el, Ceara. Brazilianul dă un gol de pus pe repeat.
Meciul etapei s-a confundat chiar cu cel mai așteptat duel al rundei. Cu țeava înfundată și cu destule pe cap, FCSB s-a înecat și-n derby. Acum chiar e clar că e criză, dacă nici pe Dinamo, victima preferată n-o mai bați. A fost un meci cu de toate, dar mai ales un duel din care FCSB a ieșit mai șifonată decât a părut joi, la final de dublă cu Shkendija. Să iei 4 goluri în liga întâi, indifirent de numele rivalei, e clar că eticheta de-o porți de 2 ani începe să se dezlipească. Dinamo nu impresionează, dar când a făcut-o cu Kopic pe bancă?! Dar nici să nu cădem în patima cu prea multe pretenții, să nu uităm că suntem în campionatul unde se joacă săptămână de săptămână meciuri la Clinceni.
Noroc că unii mai și deschid ochii!
Ieșită din Europa într-un mod de-a dreptul jenant, U Cluj se întoarce în Liga 1, unde o pune de un 2-2 cu Sibiu. Dar mă abat de la subiect și vreau să-mi continui monologul despre clubul care înghite cantități mari de bani și rămâne, ca-n toată istoria, în umbra rivalei din oraș. Fără nicio performanță notabilă, deși bugetul era chiar de titlu, dacă-și alegeau cum trebuie factorii de decizie, U Cluj a ratat un play-off, o finală de Cupă, iar acum a ieșit din Europa după o dublă jenantă cu Ararat din Armenia. Sabău vorbește și ne explică și se dă peste cap cu atâtea detalii, dar el e principalul ambasador al circului numit U Cluj. Să te lauzi cu intrarea în play-off când ai buget de primele 3 în România e praf în ochi. Noroc că unii mai și deschid ochii.
Cu treabă prin Europa după niște șampanie desfăcută joi seara, CFR și Craiova au jucat fotbal într-un Cluj care devine Seattle 2 cu ploaie la fiecare meci. Petrescu și Rădoi au planuri în Europa, iar meciul direct de duminică seara a fost ca un film bun de care te bucuri și dacă l-ai mai văzut. Craiova are toate motivele să se entuziasmeze, dar un singur detaliu nu-i lasă pe olteni să se bucure.
Faptul că filmul ăsta s-a mai văzut, iar finalul n-a fost aproape niciodată cu happy-end. A devenit un tabiet, dar Craiova poate c-a învățat ceva în toți anii ăștia. CFR știe că e loc de pus cap la cap și mai târziu, iar punctele pierdute la Cluj cu Argeș și Craiova sunt ușor de recuperat. FCSB are altele în lista de „to do” acum și n-are timp, loc și spațiu să alerge mai tare decât ceilalți.
Rapid tace și face
Luni începe cu un 0-0 de care n-ai voie să te bucuri dacă te-ai mai uitat la fotbal în viața ta. Oțelul n-a putut, iar Slobozia n-a pierdut. C-am așa s-a văzut meciul de la Clinceni de pe gazonul pe care nici în Sims n-ai cum să-l peticești ca și cum ar fi o pânză pe care-i lași pe cei de la clasa 0 să-și modeleze viziunea artistică. Jocul a fost prost de tot. O prestație submediocră de la un Oțelul prea fricos și o Slobozia cu limite și carențe de-ți vine să te crucești. Mai mult, ruso-spaniolul de la Galați, Murria a luat roșu din prea multă dorință. Urmează Oțelul - Rapid în vulcanul de august de la Galați.
Ultima reprezentație a etapei a fost în Giulești. Rapid - Botoșani 2-1. Fără să adune transferuri de parcă ar colecționa cartonașe cu fotbaliști, Rapid tace și face! Dar să nu ne lăsăm păcăliți, e totuși, abia etapa a patra. Nebăgată în seamă de nimeni, Rapid mărșăluiește spre fotoliul de lider, dar vin la pachet și două teste la care Gâlcă trebuie să aibă răspuns când e scos la tablă. Urmează Oțelul, la Galați, iar apoi Rapid-FCSB. Cred că abia atunci putem să cernem niște concluzii. Cu un lot aproape identic cu cel din sezonul în care gălăgia propagată de Șumi acoperea și glasul roților de tren, rapidiștii pare că au și potențial. E liniște la Rapid, iar asta te-ar putea speria dacă ești cu eșarfa vișinie la gât, că nu știi cum e să fie pace la echipa ta.