Bancu e inima echipei, Inimă Neînfricată, ca să traducem titlul de mai sus, un personaj despre a cărui carieră se poate face un film artistic.
La 17 ani juca la Crâmpoia, în Liga a 5-a. Abia la 21 de ani a ajuns la Universitatea, în iulie 2014, după ce a trecut pe la Piatra Olt și FC Olt. Ascensiunea lui a fost atipică, fără să aibă o bază solidă la juniori. În adolescență, a lucrat în construcții, pentru a se întreține și pentru a-și cumpăra ghete de fotbal. Nici n-a îndrăznit să se gândească la faptul că, peste ani, va ajunge căpitanul Craiovei.
După numai trei luni la Universitatea, în octombrie 2014, a fost accidentat grav de Șeroni, într-un meci cu Viitorul Constanța. Dublă fractură de tibie și peroneu și perspectiva unei absențe îndelungate. Dar Bancu a revenit după numai cinci luni, într-un meci amical, o demonstrație a tăriei sale fizice și mentale.
„Știința campioană”
Aflat pe patul de spital, cu piciorul imobilizat, Nicușor scrie pe o foaie de hârtie: „Știința campioană”. Visul avea să i se împlinească după 12 ani, în 2026.
Până atunci, câștigase cu Craiova două Cupe ale României, în 2018 și 2021, completate anul acesta cu încă una și cu o Supercupă.
Dar cariera lui a mai avut un hop. Și, totodată, încă o dovadă a dârzeniei sale și a voinței de fier. În noiembrie 2022, la 30 de ani, a suferit o ruptură de ligament încrucișat anterior, cu operație și luni bune de recuperare. A revenit în vara anului 2023, iar în 2024 juca în toate cele trei meciuri ale României de la turneul final al Campionatului European!
Cea mai bună versiune a lui
Joi seara, ne-a arătat cea mai bună versiune a sa: a fost cel mai bun jucător al Universității în victoria cu Egnatia. 2-0. A centrat la primul gol, pentru lovitura de cap a lui Al-Hamlawi, respinsă de portar până la Cicâldău, apoi a marcat cu un șut de la 25 de metri, împlântat ca o sabie în plasa adversă.
12 ani la Craiova pentru Braveheart din Bănie. 12 ani și cu bune, și cu rele. 12 ani cu trofee și cu marele vis împlinit în 2026: campion cu Universitatea. 12 ani în care a și greșit, a avut ieșiri impulsive, necontrolate, dar 12 ani de loialitate, în care s-a impus ca lider și căpitan datorită personalității sale puternice.
Ce să-și mai dorească Bancu la 34 de ani? O calificare în primăvara europeană, poate un transfer în străinătate, fie și în țările arabe, sau, dacă își va încheia cariera în Bănie, un nou titlu de campion. Pe toate le merită.
