Roxana Maracineanu abuz sexual Emmanuel Macron fotbal gay Sporturi

INTERVIU Roxana Mărăcineanu dezvăluie cum a fost victimă ”inventată” în scandalul abuzurilor sexuale, vorbește despre sprijinul președintelui Macron și le transmite un mesaj copiilor români din diaspora (III) 

Sport.ro publică a treia și ultima parte a interviului cu fosta campioană mondială la natație care astăzi conduce sportul francez. În cei trei ani și jumătate de când Mărăcineanu se află în funcție, în România s-au perindat nu mai puțin de patru miniștri ai sportului!

Cătălin Parfene
Data publicarii: Vineri 04 Martie 2022, 20:30
Data actualizarii: Vineri 04 Martie 2022, 20:28

* Sport.ro vă prezintă în luna martie o serie de materiale speciale cu campioane ale României care au devenit adevărate modele în sport prin performanțele lor și prin poveștile lor de viață. Sub titlul "ROMÂNCE DE AUR", pe toată perioada lunii veți putea descoperi sau redescoperi sportivele tricolore care au adus faimă țării pe toate meridianele.

Roxana Mărăcineanu, născută pe 7 mai 1975 în București, a plecat din România lui Ceaușescu împreună cu familia și, de la vârsta de nouă ani, locuiește în Franța.

S-a specializat în cursele de 100 și 200 de metri spate și în 1998 a devenit prima campioană mondială la natație din istoria Franței (Perth, 200 de metri spate). 

După un an a câștigat și titlul de campioană europeană (Istanbul, tot la 200 de metri spate), iar la Jocurile Olimpice din 2000 a luat medalia de argint, fiind învinsă de Diana Mocanu în aceeași probă favorită.

Din septembrie 2018 este ministrul sportului din Franța. De fapt, titulatura corectă este ”ministru al sporturilor”, ulterior ”ministru delegat responsabil cu sporturile” ca urmare a unei restructurări guvernamentale.

Primele două părți ale interviului cu Roxana Mărăcineanu le puteți citi aici (partea I) și aici (partea a II-a).

Ați fost o deschizătoare de drumuri în natația franceză, prima campioană mondială din istoria Franței, după dumneavoastră a venit o generație de excepție în frunte cu frații Laure și Florent Manaudou, v-ați simțit un model pentru toți acești înotători?

Eu am avut avantajul unei culturi duble în care am crescut și care m-a făcut să-mi cunosc concurenții români. La fel, am studiat în Germania, în Anglia, ceea ce m-a ajutat să înțeleg mai multe echipe.

10. ”Sportivii francezi aveau un complex, depășit când a câștigat primul dintre ei”

 Într-o perioadă în care atleții noștri nu știau limbi străine și erau foarte închiși, eu puteam să discut cu sportivi de toate naționalitățile, eram și o fire deschisă, aveam foarte multe informații - în aceste condiții, concursurile erau mai simple pentru mine.

Ce vreau să zic este că sportivii francezi aveau un complex, depășit când a câștigat primul dintre ei. Și da, toate performanțele care au urmat au fost o recompensă suficientă pentru mine, care m-a reconciliat cu înotul, nu și cu federația de atunci, după problemele despre care am vorbit.

De trei ani și jumătate sunteți ministru, perioadă în care ați avut o poziție de neclintit împotriva rasismului și homofobiei din fotbal, împotriva scandărilor obișnuite ale galeriilor. Nu vă este teamă, ca politician, că aceste opinii ferme, mai degrabă anti-populare, vă vor dăuna?

Am fost susținută în pozițiile tari de Emmanuel Macron, care este un președinte curajos. Nici președintele și nici prim-ministrul nu mi-au spus vreodată ”nu facem scandal, trecem la altceva”. Nu am simțit vreo presiune, nu mi s-a zis să tac, am avut mereu sprijin să spun ce cred eu că este just și esențial pentru protecția copiilor și a atleților.

11. ”Iese și ea din piscina ei, ce treabă are cu fotbalul?”

Poate că la început părea ceva anecdotic - mă refer la acele cântece ale suporterilor. Apoi, sigur, au fost comentarii de genul ”iese și ea din piscina ei, ce treabă are cu fotbalul?”. Însă problema exista și pentru că, de exemplu, toate asociațiile care apără persoanele gay nu au fost auzite când au semnalat acele lucruri, acele scandări. 

Abuzurile sexuale din sport reprezintă un alt subiect care multă vreme a fost ascuns...

Exact, toate aceste nereguli au fost ascunse, existau rețele care funcționau special pentru așa ceva! Însă un președinte curajos și miracolul democrației mi-au permis să scoatem la suprafață afacerile din trecut și să vindecăm victimele abuzurilor.

Vorbim despre 650 de cazuri de violență sexistă și sexuală în sport, cu 800 de persoane urmărite, după 20 de ani de tăcere! Este foarte grav, este o luptă grea, inclusiv cu președinții de federații, dar susținerea de sus este foarte importantă.

Aș dori să vorbim și despre un lucru mai delicat: cartea despre abuzurile sexuale din sport, ”L'entraineur et l'enfant” (Antrenorul și copilul), apărută anul trecut și scrisă de Pierre-Emmanuel Luneau-Daurignac, pomenește despre relația dumneavoastră cu fostul antrenor Lionel Horter...

Chiar m-am întâlnit cu autorul cărții, era un ziarist care lucra de câțiva ani la subiect. A avut însă indelicatețea să mă întrebe dacă interesul meu de a expune abuzurile sexuale nu vine din experiența personală. Așadar ministrul trebuia la rândul ei să fie o victimă! 

12. Cum a fost pusă într-o ”situație oribilă” în scandalul abuzurilor sexuale din sport

S-a perpetuat povestea că aș fi victimă, vă asigur că nu a fost vorba de așa ceva! Însă am fost pusă într-o poziție foarte proastă, aceea de a justifica faptul că nu am fost o victimă în fața celor care au suferit abuzuri sexuale, o situație oribilă...

Nu am citit cartea, însă în relația avută nu eram minoră, aveam 21 de ani!

Care considerați că este cea mai importantă realizare a dumneavoastră din poziția de ministru al sportului?

În afară de scoaterea la suprafață a abuzurilor sexuale, m-am luptat pentru legea sportului, intitulată ”Democrație pentru sport în Franța”, care se referă și la paritatea femei-bărbați în conducerile federațiilor. 

Avem doar trei femei care sunt președinți în federațiile olimpice, dar din 2024 la nivel național și din 2028 la nivel regional va exista obligatoriu paritatea de care vorbeam la nivel de manageri, de decidenți, de persoane care hotărăsc politica federației.

Știți, în multe dintre federații avem în frunte bărbați în vârstă, care sunt în funcție de 20-25 de ani...

În România le spunem dinozauri...

(Râde) Exact! Și am simțit nevoia acestei mici revoluții, să limităm numărul de mandate la trei și să dăm dreptul la vot tuturor cluburilor, nu doar electorilor, cum era până acum. Alegerea președinților de federații trebuie să se facă de la bază, de aceea se și cheamă legea ”Democrație pentru sport în Franța”.

13. ”Eu una abia aștept să mă întorc definitiv în România, probabil la pensie...”

Aș vrea să mai amintesc de înființarea unei societăți a Ligii Profesioniste de Fotbal pentru a beneficia de drepturile de televiziune în Franța și în străinătate și de drepturile de marketing, sau de investițiile făcute în sportul feminin pentru a ajunge la un echilibu.

Am oferit cluburilor posibilitatea de a se implica în activități sportive în spitale, școli, la locurile de muncă - includem copiii cu handicap, bolnavii de diabet sau cei cu cancer, vedem sportul ca pe o soluție pentru boli, pentru prevenția bătrâneții, pentru autonomie la sfârșitul vieții.

Sportul servește atât educației copiilor, cât și sănătății vârstnicilor!

În încheiere, ce mesaj le transmiteți copiilor români din diaspora, mulți dintre ei aflați în situația dumneavoastră de acum trei-patru decenii, în fața unui nou început?

Sper să-și dea seama, așa cum a fost cazul cu mine, cât de frumoasă este țara noastră! Să se întoarcă repede, să o viziteze, să-și păstreze limba, o limbă latină, plină de istorie. Sigur că viața lor își va găsi sensul în alte părți, dar eu una abia aștept să mă întorc definitiv în România, probabil la pensie...

P.S. 

Interviul a fost realizat înainte ca Rusia să înceapă invazia din Ucraina. 

În calitatea ei de ministru, Roxana Mărăcineanu a cerut la sfârșitul lunii februarie ca niciun sportiv și nicio echipă din Franța să nu participe la competiții în Rusia, iar ieri a fost prezentă la o acțiune a clubului de rugby Stade Francais din Paris, care promovează incluziunea refugiaților prin sport.

Modifică setările cookies