Unii spun că a beneficiat de statutul de fiu al lui Gheorghe Hagi și că, în anumite situații, nu ar fi trebuit convocat. Aceeași controversă apare și acum: merita Ianis să fie chemat de selecționerul Gheorghe Hagi pentru cele patru meciuri din Nations League din această toamnă?
Să analizăm mai întâi cifrele lui din ultimii ani.
Accidentarea gravă din ianuarie 2022, ruptura ligamentului încrucișat anterior de la genunchiul drept, i-a întrerupt brutal ascensiunea. Ianis jucase bine la Rangers în 2021: 50 de meciuri, 7 goluri și 7 pase decisive. Și pentru România avusese un an bun: 10 selecții, două goluri și un assist.
Nici Ianis Hagi nu a avut răbdare cu el însuși!
A stat un an, până în ianuarie 2023 și nimic nu mai mergea ca înainte. Piciorul drept era nesigur, parametrii fizici - mult mai scăzuți. Avea de tras, dar cine să-l aștepte? Cine să aibă răbdare? Nici Ianis Hagi nu a avut răbdare cu el însuși. După 12 jocuri la Rangers cu un singur gol, a acceptat să fie împrumutat la Alaves, unde a intrat mai mult din postura de rezervă în 15 meciuri, marcând de două ori și reușind o pasă decisivă.
Per total, în anul calendaristic 2023 a adunat 34 de apariții la club și națională, 5 goluri și 2 assisturi.
2024 ar fi trebuit să fie cu adevărat anul revenirii, însă evoluțiile lui au rămas rare și puțin eficiente. A avut 10 apariții oficiale la Alavés, fără gol și un singur assist, apoi s-a întors la Rangers, unde până la sfârșitul anului a bifat nouă partide, fără să înscrie, dar cu trei pase decisive. La națională a jucat mult mai mult: 14 meciuri, un gol și un assist. În total, 2024 a însemnat 33 de jocuri la club și prima reprezentativă, un singur gol și cinci assisturi.
Anul 2025 a fost ceva mai bun. După 22 de apariții oficiale la Rangers, cu 4 goluri și 2 assisturi, în septembrie s-a transferat la Alanyaspor. Pentru echipa turcă a disputat până la sfârșitul anului 13 meciuri oficiale, cu 2 goluri și un assist.
La naționala României a acumulat 6 selecții, 3 goluri și un assist. Pasa decisivă a fost centrarea pentru golul lui Virgil Ghiță din minutul 90+5 al victoriei cu Austria, 1-0.
Total 2025: 41 de meciuri la club și națională, 9 goluri și 4 assisturi. Binișor.
Cifre foarte slabe în acest început de sezon
Anul acesta, a avut 21 de apariții în toate competițiile la Alanyaspor, cu 3 goluri și 2 pase decisive. Mai rău arată statisticile lui din acest sezon, 2026-2027: doar patru meciuri în Super Lig, 103 minute în total, adică o medie de puțin peste 25 de minute per joc, și un singur assist, fără gol marcat.
La națională, a jucat în acest an de trei ori înaintea duelului cu Suedia: 70 de minute cu Turcia, 30 cu Slovacia și 62 cu Georgia. Trei selecții, fără gol și fără assist.
Comprimând cifrele din anii de referință ai perioadei 2021-2026, cu 2022 aproape complet pierdut din cauza accidentării, avem așa:
2021: 60 de meciuri (națională plus echipe de club) / 9 goluri / 8 assisturi 2023: 34 / 5 / 2 2024: 33 / 1 / 5 2025: 41 / 9 / 4 2026: 24 / 3 / 2, înainte de Suedia – România.
Dacă analizăm doar cifrele reci din acest an, acestea nu conduc automat spre o convocare la națională. Sunt statistici modeste pentru un jucător de 27 de ani aflat la o echipă care a terminat la mijlocul clasamentului campionatul trecut din Turcia.
De ce n-a fost convocat și Ianis Stoica?
În comparație, Ianis Stoica, de la Estrela Amadora (Portugalia) a dat în acest sezon, într-o lună și jumătate, 4 goluri și 2 pase decisive în 7 meciuri, adică mai mult decât a reușit Ianis Hagi tot anul, în 24 de partide. Și Stoica nu a fost convocat!
Dar prezența la națională nu poate fi judecată numai după statistica de club. Dacă privim în urmă, la evoluțiile lui Hagi jr la prima reprezentativă, tonusul și ambiția lui au ieșit în evidență în multe dintre cele 54 de selecții. Aleargă mult, face pressing, recuperează, încearcă driblingul, trage la poartă și execută bine fazele fixe. În plus, are personalitate și se mobilizează de cele mai multe ori sub tricolor. Sunt destule argumente pentru a fi pe teren, poate nu ca titular, dar măcar venind de pe banca de rezerve.
Cu cine concurează pentru postul de „număr 10”
Gheorghe Hagi îl vede în primul rând ca pe un mijlocaș ofensiv, un „număr 10”, chiar dacă în lotul actual este trecut și ca variantă de extremă.
Pe poziția de coordonator există însă concurență serioasă:
Nicolae Stanciu, 33 de ani, are 87 de selecții și 15 goluri pentru România, 9 pase decisive. Este în continuare unul dintre oamenii importanți ai naționalei.
Darius Olaru, cu un an mai mare decât Ianis și poate pretendent la același rol, are 28 de selecții, fără gol și cu un singur assist.
Olimpiu Moruțan, 27 de ani: 18 selecții, un gol și șase pase decisive.
Alexandru Cicâldău, 29 de ani: 39 de selecții, patru goluri și un assist.
Așadar, dacă punem alături cifrele și profilurile jucătorilor care pot ocupa zona din spatele atacantului, Ianis nu este cu nimic ieșit din peisaj. Din contră, experiența lui internațională și randamentul avut în anumite perioade la națională îl mențin între soluțiile firești pentru lot.
Și avem deja un indiciu despre felul în care îl vede tatăl său. Pentru meciul cu Suedia, Gheorghe Hagi a ales un lot de 23 de jucători și l-a luat pe Ianis Hagi la Stockholm, pentriu confruntarea cu Suedia de vineri, în timp ce Moruțan, Cicâldău, Cîrjan, Bîrligea și alți cinci fotbaliști au rămas să se pregătească la Mogoșoaia.
Concluzia mea este că Ianis Hagi trebuia convocat pentru această acțiune oficială, chiar dacă statisticile sale din 2026 nu reprezintă un argument în favoarea lui. Calitățile pe care le are, experiența acumulată sub tricolor și faptul că la națională a avut, în multe momente, un nivel de energie, agresivitate și disponibilitate la efort peste ceea ce arată cifrele de la echipele de club, justifică prezența lui în lot. Asta nu înseamnă însă că trebuie să fie titular doar pentru că selecționer este Gheorghe Hagi. Locul în primul 11 trebuie câștigat, la fel ca în cazul tuturor celorlalți jucători din lot.
