Etapa a început, evident, unde altundeva.. decât la Clinceni. Metaloglobus a fost în limitele ei, adică departe de pretențiile de primă ligă, pe un stadion gol, contra unui rival are tânjea după trei puncte. Petrolul a rezolvat repede meciul și în loc să facă loc în istorie cu un scor antologic, băieții lui Ciobi s-au mulțumit cu ce-au făcut în primele 30 de minute și au închis nota la 3-0. Metaloglobus știe că se intoarce în liga secundă, dar nu cu mâna goală ci cu sacoșe pline de bani, numai buni de investit în..nimic, la clubul fără istorie, fără fani, fără trecut, prezent sau viitor.
Aș putea să dau copy-paste la mare parte din prima frază. Rapid a câștigat cu Ciucul, 2-0, dar n-a impresionat. Putea să meargă pe ritmul impus de Slobozia etapa trecută, dar giuleștenii au zis că 2-0 e de ajuns. Ciucanii arată rău de tot, bine, ce-i drept, ei n-au arătat cine știe ce nici în liga a doua, doar că acolo legau 1-0 cum leagă Popovici medaliile de aur prin toate bazinele din lume. Rapid nu arată cine știe ce, dar mă duce cu gândul la acel CFR al lui Petrescu, dar nu prin putere ci prin victoriile care se leagă deși jocul nu impune neapărat asta. Dar e devreme să punem etichete. Oricum, Rapid are nevoie de câteva nume noi, asta e clar. Și nu 1-2, ci mai multe și cu statut de titular.
Sâmbătă a debutat cu un UTA - Hermannstadt 1-0. Atmosferă frumoasă la Arad, echipa prinde tupeu după ce n-a pierdut cu surorile din Conference League, Universitatea Cluj și Craiova, iar în runda a treia n-o mai lasă pe trupa lui Măldărășanu să plece acasă cu ceva în desagă. Mihalcea a început cu dreptul la Arad, dar e departe de pretenții, cel puțin acum. De cealaltă parte, Sibiul tind să cred că o să aibă probleme anul ăsta să prindă un loc în primele 10. Ca detaliu interesant, Mihalcea l-a învins pe Măldărășanu pentru prima dată în carieră.
Seara s-a încheiat cu un memorabil, dar de uitat repede, FCSB - Farul 1-2. De ce zic asta? Că Farul leagă două victorii în final de meci, cu Oțelul și FCSB, în meciuri din care nu merita să se prindă de mai mult de două puncte. Farul cu Zicu nu se pliază așa bine pe pretențiile pe care Hagi a vrut să le impună. Mai clinic, mai atent la detalii și cu mai mult noroc, Zicu adună 7 puncte cu Botoșani, Oțelul și FCSB. Să vedem daca doza de șansă are adâncimea necesară pentru un viitor fără valuri, la malul Mării. FCSB a pierdut în ultimele 8 luni doar două meciuri în campionat. 0-1 la Botoșani în minutul 97 și 1-2 cu Farul în minutul 100. De campioană ce să zicem, e clar că nu se leagă nimic în final de iulie, dar norocul lor e că nici nu contează prea mult ce faci în campionat decât din ianuarie încolo. Să vedem ce și cum iese joi, în Europa, că acolo frige.
Duminica a debutat cu victoria lui FC Argeș, 2-0 la Cluj, cu CFR. Dar, la fel ca în cazul lui FCSB, contează puțin spre deloc. Lui CFR nici măcar moralul nu cred că i-l afectează. Joi, cu Lugano, acolo e testul. Că are nevoie Dănuț de arme noi, asta da, e clar că CFR n-are lot de două competiții în momentul ăsta. Dar calculele s-au făcut pentru joi, nu pentru duminică. Argeșul a arătat bine în start de campionat, dar programul infernal n-a ajutat-o să adune nimic, deși ar fi meritat. Da, băiatul ăla de care toți vorbesc, Caio, mi-e că nu termină luna august în lotul lui Bogdan Andone. E bun de tot, iar cu CFR s-a remarcat cu două pase de gol. Dar, ma întreb, cum de nu l-a văzut nimeni înainte de FC Argeș?!
Oțelul o bate pe Dinamo, dar nu se apropie, încă de cea mai bună versiune. Cu multă șansă, cu un arbitraj care a ajutat fix cât trebuie trupa de la Dunăre, cu un Dur-Bozoancă în zi mare, Oțelul leagă 4 meciuri la rând la Galați fără să piardă cu Dinamo. Practic e deja-vu ca-n zilele bune când Tănase, Pelin, Tofan sau Ion Gigi nu lăsau granzii să pescuiască nimic când aterizau la Galați. Revenind la zilele noastre, Oțelul și-a găsit vârf. Cu destule carențe pe postul de număr 9 după revenirea în prima ligă, Oțelul a adus un portughez de 25 de ani care a strâns deja două goluri deși a fost pe teren mai puțin de 90 de minute în primele două meciuri.
Adus pe repede-înainte, fără pregătirea de vară bifată, Paulinho impresionează, iar alături de el a făcut-o și Kazu, un băiat cu istoric interesant și care dă golul victoriei la debut. Dinamo își creeaza ocazii, dar nu marchează. Pentru dinamoviști n-ar trebui să fie un capăt de țară că ai lor favoriți n-au strâns decât 2 puncte în 3 etape. La Ciuc au ratat mult și puteau marca 5-6 goluri. La Galați putea fi victorie, dar mingea n-a intrat, dar jocul nu m-ar îngrijora. Oricum, e clar că e nevoie de ceva cărniță. Garnitura e bună, dar trebuie să pună și ceva proteină pe masă, și nu d-asta românească. Mă aștept la două transferuri tari de tot la Dinamo prin august, doi băieți care nu vorbesc româna, dar care să facă diferența.
Botoșani face un lucru banal, bate Slobozia cu 4-0, dar ecuațiile par mai complicate după acel 6-1 de etapa trecută. Dar nu sunt, să nu ne lăsăm păcăliți. E clar că sunt trei echipe care sunt înghesuite pe ultimele două locuri, să vedem care scapă de acolo și pierde la baraj locul în prima ligă. De Grozavu numai de bine, îi asigură Botoșaniului un loc 11 fără dubii și-n ediția asta.
Etapa s-a închis luni seara cu duelul de Conference League, Craiova - U Cluj. E clar că dacă avea calitate, Clujul avea 3-0 la pauza la Craiova, dar n-a avut, așa că s-a mulțumit cu 1-0. Pe final, s-au întors piesele în favoarea lui Mirel și băiatul din Palestina a făcut 2-1. Rădoi zice că Assad îi aduce aminte de Thereau. Eu zic că Rădoi are praf în ochi sau euforia de la final a fost amplificată teribil în ochii săi. Una peste alta, Craiova e acolo sus, iar experimentele lui Rădoi continuă, să vedem dacă „scapă” joi de Europa sau e loc de remontada cu Sarajevo.
