Croatian style! In loc sa incercam sa copiem modele din vestul Europei, mai bine am privi mai atent succesul Croatiei

Croatian style! In loc sa incercam sa copiem modele din vestul Europei, mai bine am privi mai atent succesul Croatiei

Steaua intalneste Sporting pe 15 si 23 august in direct la ProTV!

In timp ce dintre echipele romanesti FCSB s-a calificat in play-off-ul Ligii Campionilor si Viitorul a aterizat opintit in cel al Europa League, iar celelalte trei echipe romanesti din Europa League au parasit competitia, toate cele patru echipa din Croatia s-au calificat in faza urmatoare a competitiei. Poate ca, in loc sa ne concentram pe modelul de fotbal belgian, german, spaniol, sau italian, ar fi mai folositor sa ne uitam mai aproape, la ce se intampla in fotbalul croat si sa luam lucrurile bune de acolo.

Romania se intinde pe o suprafata de 238,397 km2 si are o populatie de 19,5 milioane (cu o diaspora de aproximativ 5-7 milioane, mai ales in tari din Europa). De cealalta parte, Croatia are o suprafata de 56,594 km2 si o populatie de doar 4,2 milioane de locuitori (cu o diaspora de inca 3-5 milioane in intreaga lume). Deci suprafata tarii noastre este de peste 4 ori mai mare decat cea a Croatiei, iar populatia (cu tot cu diaspora) de aproximativ 3-4 ori mai mare.

Cluburile din Croatia par sa poata face performanta, desi vand an de an cei mai buni fotbalisti in cele mai puternice campionate ale Europei ("scheletul" nationalei lor este format din jucatori de la Real Madrid, Barcelona, Juventus, Inter Milano, Liverpool, Napoli, Monaco sau Fiorentina), iar contingente intregi de jucatori mai putin valorosi inunda ligile din estul continentului, unde insa fac fata cu brio nivelului valoric si chiar se fac remarcati (de exemplu, Palic, Puljic, Aganovic, Jakolis, Fucek, Mrzljak, Šoljić, Spahija etc.).

Pe langa echipa nationala de fotbal, care s-a calificat in mod repetat la toate turneele finale de Campionat Mondial si European desfasurate in ultimii ani, sportivii croati exceleaza si in baschet (medalii la JO, CM si CE), handbal (dublu campioni olimpici, dublu vicecampioni europeni, campioni si de trei ori vicecampioni mondiali), polo (campioni olimpici, mondiali si europeni), tenis (fosti jucatori - Goran Ivanisevic, Ivan Ljubicic, Mario Ancic, Iva Majoli; jucatori actuali - Marin Cilic, Ivo Karlovic, Borna Coric, Ana Konjuh, Mirjana Lucic-Baroni, Donna Vekic) sau ski alpin (Janica Kostelic, Ivica Kostelic, Jakov Fak).

Deci cum e posibil ca intr-o tara de patru ori mai mica ca Romania nimeni sa nu se planga de "aria de selectie restransa", sa nu se lamenteze excesiv de lipsa banilor si sa reuseasca, totusi, niste performante atat de bune?

In primul rand, infrastructura sportiva din aceasta tara nu se construieste pe criterii politico-offshore-iste si nu este folosita ca alibi pentru a se cheltui bani publici. Croatii au bazine de inot la dimensiuni olimpice, stadioane, sali si academii de tenis in toate marile orase, acolo unde concentratia de populatie este peste medie. Nu au facut precum in Romania, unde s-a construit sala de sport si stadion la Alexandria, care au costat 4,4 milioane de euro, respectiv 12 milioane de euro, desi nu exista echipe care sa le folosesca, in timp ce in Bucuresti intarzie sa apara sala polivalenta, patinoar, arena de tenis sau bazin olimpic pentru competitii majore, iar cele 4 stadioane promise pentru Euro2020 sunt in urma cu procesul de reabilitare.

In al doilea rand, croatii s-au concentrat pe sporturile care se pliaza pe profilul fizic al propriei populatii. Faptul ca Croatia este o tara unde media de inaltime este mai mare decat cea a restului Europei i-a ajutat sa se concentreze pe disciplinele unde cativa centrimetri in plus sunt un atuu, precum handbal, baschet, polo sau tenis, dar si sa ofere niste fotbalisti inalti si agresivi, beneficiind de un spirit de lupta si de o ambitie native. In Croatia, sportul este un privilegiu si o placere, nu o corvoada cum este in tara noastra, unde zeci de mii de copii folosesc scutiri medicale ilegale, de frica accidentarilor pe terenurile de sport de slaba calitate. Asa se face ca o tara de patru ori mai mica ca a noastra are "baza de selectie" adecvata sa faca performanta in atat de multe sporturi.

In al treilea rand, cluburile croate transfera jucatori straini doar in cazul in care sunt mai valorosi decat cei autohtoni si, intr-o oarecare masura, doar pentru a le ridica nivelul valoric fotbalistilot croati cu care sunt coechipieri. In Croatia se investeste in academii de fotbal, pentru ca vanzarea jucatorilor este un element esential in procurarea de bani pentru mentinerea cluburilor la un nivel ridicat de performanta. Rare au fost ocaziile in care venirile jucatorilor straini au fost urmate de acuze ca s-au facut in cardasie cu impresarii pentru comisioane. Rijeka a apelat la 7 jucatori croati la meciul cu Salzburg, 1 croat naturalizat in Elvetia si 3 jucatori din spatiul ex-iugoslav (din cei 14 folositi). Dinamo Zagreb a avut pe teren 5 jucatori croati la meciul cu Odd, plus alti 3 din spatiul ex-iugoslav. Hajduk a folosit 7 croati la partida cu Brondby si unul din spatiul ex-iugoslav, iar Osijek a reusit supriza contra lui PSV cu 11 jucatori croati intrati pe teren, plus un ex-iugoslav.

In al patrulea rand, in Croatia nu i se spune unui jucator "esti prea tanar, trebuie sa mai cresti" pana cand a acesta implineste 25 de ani si i se transmite "nu mai esti tanar, acum esti prea batran". Daca un junior are calitati care il recomanda sa intre in echipa, tineretea este un avantaj si nu un handicap, asa cum se intampla in Romania, unde antrenorii si managerii si-au rupt parul din cap de necaz pentru ca au fost nevoiti sa joace obligatoriu cu un jucator U21 pe teren. E adevarat ca tinerii lor ies din perioada junioratului cu notiunile elementare ale fotbalului bine invatate si nu sunt incurajati sa folosesca calcaiele decat dupa ce stapanesc la perfectie alergarea corecta, pasa cu latul si preluarea. De asemenea, croatii si-au dat seama ca fara antrenori bine instruiti si dedicati in totalitate lucrului cu tinerii nu se poate ajunge la niciun progres.

Nu in ultimul rand, jucatorii lor par dintr-o categorie superioara fata de cei romani. Mai inalti, mai puternici, mai disciplinati, mai constienti de propriile limite si mai ambitiosi, croatii par inferiori romanilor doar la capitolul tehnica si fantezie. Dar cat te ajuta fantezia intr-un meci in care esti dominat total fizic si tactic? Juniorii croati nu capata din frageda pruncie un complex de inferioritate si un decalaj de pregatire care sa ii urmareasca de-a lungul intregii cariere, dar sunt si mai dispusi sa munceasca mai mult daca sunt lucruri pe care sa le amelioreze. In plus, Modric si Rakitici joaca la Real Madrid si Barcelona, dar inca nu au manele dedicate...

Ce au facut echipele romanesti in preliminarii
Liga Campionilor
Viitorul - APOEL Nicosia (Cipru) 1-0, 0-4 / eliminata, merge in play-off-ul Europa League
FCSB - Viktoria Plzen (Cehia) 2-2, 1-4 / calificata, merge in play-off-ul Ligii Campionilor, este sigura de participarea in grupele Europa League
Europa League
Dinamo - Athletic Bilbao (Spania) 1-1, 0-3 / eliminata
CSU Craiova - AC Milan (Italia) 0-1, 0-3 / eliminata
Astra Giugiu - Zira 3-1, 0-0 (Azebaijdjan) / Astra Giurgiu – Oleksandriya (Ucraina) 0-0, 0-1 / eliminata

Ce au facut echipele din Croatia in preliminarii
Liga Campionilor
HNK Rijeka - The New Saints (Tara Galilor) 2-0, 5-1 / HNK Rijeka - Red Bull Salzburg (Austria) 1-1, 0-0 - calificata, merge in play-off-ul Ligii Campionilor, este sigura de participarea in grupele Europa League
Europa League
Hajduk Split - Levski Sofia (Bulgaria) 1-0, 2-1 / Hajduk Split - Brondby (Danemarca) 0-0, 2-0 - calificata in play-off-ul Europa League
NK Osijek - PSV Eindhoven (Olanda) 1-0, 1-0 / calificata in play-off-ul Europa League
Dinamo Zagreb – Odds BK (Norvegia) 2-1, 0-0 – calificata in play-off-ul Europa League


Autor: Gabriel Chirea





VIDEO PROTVPLUS.RO

Brexit îi forțează pe românii din UK să-și caute de muncă în Germania. ”E greu și aici, greu de tot”
BRAT

Modifică setările cookies