A lăsat în urmă o durere incomensurabilă, suflete amputate de durere și o tăcere apăsătoare. Un gol greu de descris în cuvinte chiar și pentru foștii lui colegi alături de care și-a trăit o picătură din carieră. Legitimat la Metaloglobus București, care a obținut promovarea istorică în primul eșalon al României duminică, Luca era perceput drept un mare talent, un fotbalist de viitor.
Dispariția lui a cutremurat fotbalul românesc. Și nu am pierdut doar un tânăr talent, ci și o inimă caldă. Vestea trecerii sale în neființă a lovit ca un ecou amar sufletul tuturor. Al familiei. Al colegilor. Al oamenilor din sport. Ștergând dintr-odată zâmbetul unui destin care făcea primii pași nu doar în fotbal, ci și în viață.
”E un necaz fără margini”. Așa a spus, cu vocea gâtuită de emoție, Marius Burcă, președintele lui Metaloglobus, într-un dialog cu Sport.ro, în acea vineri cumplită.
De atunci, ceva s-a schimbat în inimile fotbaliștilor. Nu se mai joacă doar pentru puncte. Se joacă cu sufletul, cu o promisiune tăcută în piept. Se joacă pentru el. Pentru băiețelul de la Târgoviște care juca perețica împreună cu Tavi Popescu la FCSB. Se joacă pentru zâmbetul lui. Pentru visul lui. Pentru tot ce ar fi putut fi. Pentru Luca. Pentru tine, Luca.
Pentru tine, Luca
Nu l-au uitat. Nimeni nu l-a uitat. Niciodată! Le-a dat putere, de sus. Le-a dat curaj când genunchii tremurau de la oboseală. Le-a dat energie când mușchii erau storși de vlagă. ”Îi dedicăm promovarea lui Luca”, a spus Huiban, cu ochii în lacrimi la flash-interviu, după ce a înscris golul care a deschis poarta spre prima ligă.
Dincolo de performanță. Dincolo de aplauze și bucurie. Acel gol a fost pentru tine, Luca. Pentru băiețelul care și-a dorit să facă ceea ce iubea cu adevărat: să joace fotbal. Să simtă libertatea pe teren. Să-și trăiască visul. Deși suferea de povara nenumăratelor analize medicale.
Promovarea îi aparține lui Metaloglobus. Dar victoria a fost a ta.
Pentru tine, Luca.
