"In clipa aceea mi-am dat seama ca am facut o teribila eroare!" Povestea celui mai sangeros meci din istorie: "Luptam pentru tara mea!"

"In clipa aceea mi-am dat seama ca am facut o teribila eroare!" Povestea celui mai sangeros meci din istorie: "Luptam pentru tara mea!"

►Finalul se joaca azi! Marti de la 10 dimineata, LIVE de la Tribunal la Sport.ro, pe www.sport.ro si m.sport.ro!

Auzi deseori in sport inainte de meci cliseul "e o lupta pe viata si pe moarte". Un indemn ca meciul reprezinta ceva mai mult decat este de fapt. Se spune asta atat de des incat s-a pierdut importanta indemnului. In ceea ce priveste un meci din 1956, aceasta fraza nu e cliseu. E o realitate dura, o poveste a unuia dintre cele mai dramatice si violente meciuri din istoria Jocurilor Olimpice. O lupta sub apa care a depasit in toate modurile ideea de fair-play sau competitie. "Jucam pentru tara mea" spunea apoi personajul principal al acestei povesti.

"S-a auzit un fluier si m-am uitat catre arbitru si am spus: <Pentru ce s-a fluierat?> In clipa in care am facut asta, am stiu ca am facut o teribila eroare" povesteste Ervin Zador, jucator de 21 de ani in nationala Ungariei in acel moment, marele star al echipei la JO de la Melbourne din 1956. "M-am intors si cu bratul cat se putea de incordat, m-a lovit cu pumnul in fata. A incercat sa ma faca KO". Omul care l-a lovit pe Ervin Zador era Valentin Prokopov, jucator in nationala URSS. Iar acel moment a devenit cunoscut in istorie sub denumirea de "Baia de sange de la Melbourne" sau "Sange in apa". Quentin Tarantino a realizat un documentar pe seama acestui meci in 2006, la fix 50 de ani de la evenimente.

Sa ne intoarcem insa cu cateva saptamani mai devreme pentru a afla de la ce a plecat totul. Pe 23 octombrie in acel an, sute de mii de unguri au incercat sa rastoarne guvernul pro-bolsevic, dorind trecerea la democratie. A rezultat o revolta incheiat cu mult sange, 5000 de morti, 13.000 de raniti - asta pentru ca 200.000 de soldati sovietici au intervenit pentru a opri revolta. Jucatorii nationalei de polo a Ungariei, considerata una dintre cele mai bune din istoria acestui sport, nu stiau nimic. Ce se intamplase cu familiile lor, cu prietenii, cu tara lor. Ei se aflau in cantonament in apropiere de Budapesta. Au auzit focurile de arma, au vazut fumul deasupra orasului. Si au fost transportati sub escorta spre Melbourne. Abia in Australia au aflat povestea iar reactia lor a fost de a cobori drapelul cu emblema comunista din satul olimpic - l-au inlocui cu un mesaj: "Free Ungaria".

Ervin Zador isi aduce aminte cum singurul vorbitor de limba engleza din echipa a cumparat un ziar local de pe aeroport si le-a citit stirile: "Ne-a spus ca rusii s-au intors, au bombardat Budapesta si revolutia s-a incheiat, la fel si represaliile. Iar atunci am spus clar: <Gata, asta e, nu ma mai intorc acasa>" povestea Zador, cel care a murit, din pacate, in 2012, la 77 de ani dintre care 56 departe de casa. "In loc sa ma intorc ca un erou, sa castig 3000 de forinti pe luna si sa am sansa sa fiu la urmatoarele 3 editii ale JO, am renuntat la tot pentru a fi un nimeni intr-o tara straina care nu vorbea limba. Nu a fost o decizie usoara, mai ales cu rusii suparati. Dar indiferent de ce s-a intamplat in ultimii 55 de ani, nu a existat vreun moment in care sa regret" povestea Zador pentru Sports Illustrated cu un an inainte de moarte.

Sa revenim in 1956. Nationala Ungariei a trecut fara probleme de primele meciuri. Primul adevarat test era si cel mai important - pe 6 decembrie 1956 a avut loc "Baia de sange", duelul din semifinale contra Rusiei Soviectice. Ervin Zador povestea ca planul de joc era sa-i agite verbal pe adversari. "Ne-am gandit ca, daca se enerveaza, vor sari la bataie. Din acel moment, nu vor mai juca bine. Daca nu o fac, ii vom invinge - si daca ii invingem, vom castiga medalia de aur!". Iar pentru jucatorii maghiari nu era deloc dificil sa ii agreseze pe adversari fara remuscari. "De la varsta de 10 ani am luat mai multe lectii de rusa decat de maghiara. Va puteti imagina ca pana la 21 de ani, stiam suficiente de Rusia incat sa-i fac sa-si piarda controlul - era totul verbal din partea noastra, sperand ca vor reactiona". Cinci jucatori au fost scosi din meci de arbitru. Ungaria era oricum echipa mai buna si conducea cu 4-0 in ultimul sfert. Ervin Zador reusise 2 goluri. Cu mai putin de 2 minute inainte de final, a avut loc lovitura lui Prokopov. "Am vazut vreo 4000 de stelute. Mi-am pus mana la fata si am simtit sangele cald. Si imediat mi-am spus: <Oh, Doamne, nu voi putea sa joc in urmatorul meci". Si nu a putut - a vazut de pe margine cu Ungaria a invins cu 2-1 Yugoslavia si a devenit campioana olimpica. A primit medalia imbracat in haine de strada. Dar asta a contat mai putin - victoria contra Rusiei a fost totul! „Tin minte ca le strigam: <Jegosilor, ati venit sa ne omorati in propria noastra tara!». Ei ne faceau tradatori. Nu a fost o lupta deasupra apei, ci mai degraba una sub apa“. Zador a fost dus la centrul pentru prim ajutor si a fost cusut. Nu l-au interesat cele 8 copci. "Am simtit ca jucam pentru o tara intreaga, nu pentru noi insine. Acest joc a fost singura cale prin care puteam sa le luam victoria inapoi" declara imediat dupa meci.

Jumatate din delegatia Ungariei nu s-a intors acasa dupa Jocurile Olimpice. Zador a ales sa devina om de afaceri in State si antrenor de inot. Putea fi protagonistul altor medalii de aur castigate de nationala de polo a Ungariei. Aceea era a 4-a, acum au ajuns la 9, mai mult decat oricare alta tara.

Zador a ramas in istorie pentru poza de mai sus - plin de sange, ametit. O fotografie publicata in ziarele din intreaga lumea dupa acel meci. "O regret enorm. Mi-ar fi placut sa fiu cunoscut ca unul dintre cei mai buni jucatori din lume, nu ca un top lovit de un rus" a mai spus Zador.


Au trecut 58 de ani de atunci. Iar lumea pare ca nu a invat prea multe. Atunci era revolta maghiara, inabusita de sovietici. Acum, la o aruncatura de bat de Bucuresti, ucrainenii se revolta impotriva Guvernului iar imaginile de pe Maidan ingrozesc o lume intreaga. In 1956, pentru cativa oameni, sportul le-a oferit un raspuns, un mod prin care sa-si apere tara. Pentru ca in fata unor astfel de moment, fiecare om se simte foarte mic, simte ca nu ar putea sa schimbe ceva. Insa fiecare om poate sa o faca. Trebuie doar sa nu fie indiferent si sa recurga la fapte.





VIDEO PROTVPLUS.RO

Peste 7.000 de oameni și-au cumpărat vechime în muncă. Ce trebuie să facă românii care vor să procedeze la fel
BRAT
Modifică setările cookies