Stiri

România, alături de Polonia și Ungaria! Din ce cauză riscăm blocarea tuturor fondurilor europene

Comisia Europeană ar putea bloca cele aproape 80 de miliarde de euro pe care România le are rezervate din fonduri europene. 

SPORT.RO
Data publicarii: Miercuri 20 Octombrie 2021, 11:09
Data actualizarii: Miercuri 20 Octombrie 2021, 13:35

Comisia Europeană a trimis Guvernului României o scrisoare în care cere clarificări privind decizia Curții Constituționale a României 390 din 2021, care neagă dreptul UE, dezvăluie G4Media.ro, citând surse guvernamentale. CCR a decis în iunie 2021, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, care are întâietate în fața forurilor europene. 

Decizia venea după ce, pe 7 iunie 2021, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești stabilise, în baza deciziei CJUE din 18 mai 2021, că Secția Specială funcționează contrar legislației europene. Decizia CCR a produs deja efecte în mai multe procese, unde nu s-a admis nulitatea absolută a rechizitoriului şi a dosarelor întocmite de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). 

Scrisoarea este primul pas procedural spre declanșarea procedurii de infringement, adică sancționarea unui stat membru care nu respectă dreptul UE. Țara noastră se află încă sub supravegherea MCV (mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, aplicat din 13 decembrie 2006), rapoartele din ultimii ani înregistrând stagnări sau regrese în domeniul justiției. 

De ce dreptul UE are prioritate în fața legislației naționale

Principiul supremaţiei dreptului Uniunii Europene (UE) asupra dreptului naţional al statelor membre este unul dintre principiile fundamentale, care alături de principiul efectului direct şi aplicabilitatea imediată, definesc Uniunea Europeană ca entitate sui generis a dreptului internaţional. Principiul supremaţiei dreptului UE, prefigurat încă din 1962, a fost statuat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin hotărârea 6/64 Costa c./ENEL, cu privire la conflictul dintre dreptul comunitar şi o lege italiană posterioară, referitoare la naţionalizarea electricităţii. România a fost de acord cu acest principiu, odată cu semnarea tratatelor de aderare la UE, iar continuarea negării lui de către CCR în anii următori poate avea consecințe grave pentru țara noastră.

CCR a dat mai multe decizii controversate

În ultimii șase ani, CCR a dat mai multe decizii controversate care au erodat serios integritatea sistemului juridic românesc, au demontat instrumentelor de anchetă, au coborât ștacheta în privința integrității politicienilor și au afectat lupta anticorupție.

Printre acestea se află decizia de a da liber la afaceri pentru funcționarii publici, dezincriminarea abuzului în serviciu, stabilirea unui prag pentru abuzul în serviciu, dezincriminarea conflictului de interese, neconstituționalitatea mandatele de siguranță națională, protejarea avocaților sau restrângerea atribuțiilor președintelui.

Într-o situație specială s-a aflat judecătorul CCR Gheorghe Stan, care a votat în privința desființării / menținerii SIIJ, deși a ocupat funcția de procuror-șef al acestei instituții, în 2019, în ceea ce pare un conflict major de interese. 

SIIJ a blocat mii de dosare și a făcut doar cinci rechizitorii!

Conform Parchetului General, în perioada 1 ianuarie - 23 august 2021 au fost înregistrate 1.290 de dosare deschise de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, care a trimis în judecată unul singur și a clasat 736. Cunoscută și sub numele de "Secția Specială", SIIJ este o structură operativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care și-a început activitatea pe 23 octombrie 2018 și a deschis aproximativ 6.500 de dosare, făcând doar 5 rechizitorii, cu o medie de 0.7 dosare pentru cei 7 procurori din subordine.

SIIJ are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, așa că are întăietate în fața altor unități de Parchet și poate bloca la discreție dosare. Fosta coaliție de guvernare PNL - USR - UDMR nu a reușit să desființeze SIIJ, din cauza opoziției înverșunate a formațiunii conduse de Kelemen Hunor. 

România poate ajunge în situația Ungariei și Poloniei

Săptămâna trecută, Ungaria şi Polonia au făcut front comun în faţa sistemului de justiţie al UE, pentru a ataca un mecanism care le-ar putea priva de fonduri europene, pe fondul tensiunii în creştere dintre Bruxelles şi Varşovia. Dar, recent, Polonia a anunțat că desființează propria Secție Specială de Investigare a Magistraților, organism înființat la presiunea Partidului Lege și Justiție (PiS). Instituția avea aceleași competențe ca și echivalentul din România, putând să ridice imunitatea magistraților, ba chiar să le reducă acestora salariile, dacă considera că este cazul.

Deși autoritățile de la Bruxelles au avertizat în privința acestei inițiative și au deschis mai multe proceduri de infringement, ajungându-se până la declanșarea Articolului 7, partidul aflat la guvernare în Polonia a continuat să mențină camera disciplinară până când a riscat blocarea fondului de relansare economică al UE. Dacă oficialii polonezi bat ușor în retragere, premierul Ungariei, Viktor Orban, a rămas la fel de vocal în a amenința direct liderii Uniunii Europene că va bloca aprobarea proiectului de buget multianual, dacă va fi introdusă clauza privind respectarea normelor statului de drept, inclusiv respectarea independenței justiției. 

Blocarea fondurilor europene, o lovitură grea pentru economia României

România riscă, dacă nu desființează rapid SIIJ, să i se blocheze cei 79.9 miliarde de euro pentru proiectele europene, din care 46.4 miliarde de euro sunt din Bugetul multianual 2021-2027 (fonduri nerambursabile) și 33.5 miliarde de euro sunt din Pachetul de relansare economică (puțin peste 50% sunt fonduri nerambursabile, granturi, și puțin sub 50% sunt împrumuturi).

Ar fi o adevărată lovitură pentru țara noastră, unde numărul firmelor cu risc de faliment din cauza crizei Covid-19 este de 150.000, rata anuală a inflaţiei a urcat la 6.3% în septembrie 2021, se anticipează un deficit bugetar de 6.8% din PIB pentru acest an și datoria publică a depășit, în luna iulie, pragul istoric de 500 de miliarde de lei, echivalentul a 47.8% din PIB.

La finalul lunii trecute, după multe luni de negocieri între Cristian Ghinea, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, care a gestionat elaborarea Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), și Comisia Europeană, președinta Ursula von der Leyen a vizitat Bucureștiul, pentru a anunța rezultatul evaluării și acceptarea proiectului României, unul dintre cele mai complexe dintre cele depuse de statele membre UE. 

Cine sunt cei nouă judecători care alcătuiesc plenul CCR:

VALER DORNEANU - numit judecãtor de Camera Deputaţilor (2013), îi expiră mandatul în 2022. Este Președinte al Curții Constituționale din anul 2016. Fost membru PSD, deputat de Iași între 2000 și 2008. Între 2010 și 2012, Dorneanu a fost adjunct al Avocatului Poporului, post ocupat atunci de Ioan Muraru.

MONA MARIA PIVNICERU - Numită judecător de Senatul României (2013), pentru un mandat de 9 ani. Fost Ministru al Justiției în Guvernele României (august 2012 - martie 2013) Victor Ponta I și II.

DANIEL MARIUS MORAR - Numit judecător de Traian Băsescu, Preşedintele României (2013), pentru un mandat de 9 ani. Fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (2005-2012).

LIVIA DOINA STANCIU - Numită judecător de Klaus Iohannis, Președintele României (2016), pentru un mandat de 9 ani. Fost Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (2010-2016).

MARIAN ENACHE - Numit judecător de Senat (2016) pentru un mandat de 9 ani. Fost deputat de Vaslui în Adunarea Deputaților din Parlamentul României (1990-1992) din partea FSN, fost consilier prezidențial al lui Ion Iliescu (1993), fost ambasador al României în Republica Moldova (1993-1996), deputat în Camera Deputaților (1996-2000, PDSR și ApR / 2012-2016, UNPR). 

ATTILA VARGA - Numit judecător de Camera Deputaţilor (2016), pentru un mandat de 9 ani. Fost deputat în circumscripția electorală Satu Mare în legislaturile 1990, 1992, 1996, 2000, 2004 și 2008 din partea UDMR.

ELENA SIMINA TĂNĂSESCU - Numită judecător de Klaus Iohannis, Preşedintele României (2019), pentru un mandat de 9 ani, după ce a fost consilier prezidențial (2015-2018) al acestuia. Fost reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii (2009-2011) și reprezentant al României în cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2000-2004).

CRISTIAN DELIORGA - Numit judecător de Senat (2019) pentru un mandat de 9 ani. Fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (2003-2011), plus diverse funcții de judecător în județul Constanța (2011-2019).

GHEORGHE STAN - Numit judecător de Camera Deputaților (2019), pentru un mandat de 9 ani. Fost procuror la Botoșani (1999-2008), inspector-procuror la Inspecția Judiciară din cadrul CSM (2009-2012) și procuror-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ianuarie - iunie 2019).

Modifică setările cookies