Usain Bolt împlineşte 40 de ani: realizările legendei supranumite „Fiul Vântului”
Legendarul atlet jamaican Usain Bolt împlineşte vineri 40 de ani, având deja locul asigurat în panteonul marilor staruri ale sportului, având statutul de legendă consolidat, indiferent de trecerea timpului, iar puţini sportivi se pot considera veritabile simboluri mondiale, relatează EFE.
Usain Bolt, supranumit "Fiul Vântului", împlineşte 40 de ani. El s-a retras din activitate în august 2017, după Campionatele Mondiale de la Londra, însă moştenirea sa continuă să dăinuie.
A cucerit opt medalii olimpice de aur, dintre care trei chiar în urmă cu zece ani, la Jocurile de la Rio din 2016, alături de unsprezece titluri mondiale şi 24 de victorii în Diamond League. În plus, a stabilit trei recorduri mondiale: 9,58 secunde în proba de 100 m, 19,19 secunde la 200 m şi 36,84 secunde la ştafeta de 4x100 m, toate trei fiind valabile în continuare.
Fizicul său impunător, cu o înălţime de 1,95 metri, îi intimida pe rivali, care ştiau că în faţa lui şansele de victorie erau minime. Succesul depindea de atingerea aproape a perfecţiunii din partea lor, în timp ce jamaicanul trebuia să aibă o zi mai slabă sau să fie încetinit de vreo accidentare minoră.
Tocmai de aceea, anumite performanţe rămân întipărite în memorie, precum cursa din 16 august 2009, de pe Stadionul Olimpic din Berlin, unde a înregistrat un timp de 9,58 secunde pe 100 de metri, atingând o viteză maximă de 44,72 km/h, un record pe care nimeni nu l-a mai egalat sau măcar nu s-a apropiat de el de atunci.
Ascensiunea lui Bolt ca atlet a fost fulminantă, deşi aptitudinile şi calităţile sale au demonstrat încă de la o vârstă fragedă că poate avea succes în atletism, în ciuda faptului că avea un picior mai scurt decât celălalt. S-a născut cu o curbură a coloanei vertebrale care făcea ca piciorul său stâng să fie cu 1,5 centimetri mai scurt decât cel drept.
S-a născut pe 21 august 1986 în Sherwood Content, o localitate mică din Trelawny (Jamaica), unde a crescut alături de părinţii săi, Wellesley şi Jennifer Bolt, şi de fraţii săi, Sadeeki şi Sherine. Acolo, părinţii săi administrau un mic magazin alimentar rural, în timp ce Bolt îşi petrecea timpul jucând cricket şi fotbal.
La şcoala Waldensia a luat contact cu atletismul, la recomandarea profesorilor săi, care îi observaseră abilităţile superioare de alergare comparativ cu ceilalţi copii. Drept urmare, după ce a câştigat toate cursele locale la care a participat, a fost recrutat de Federaţia jamaicană pentru a concura pe plan internaţional. A câştigat prima sa competiţie majoră în 2002, la vârsta de 15 ani, obţinând titlul în proba de 200 de metri în cadrul Campionatelor Mondiale de Juniori (categoria sub 18 ani) desfăşurate la Kingston.
Progresul său a fost atât de rapid încât, în 2004, a fost convins să participe la Jocurile Olimpice de la Atena la doar 17 ani, deşi experienţa a fost departe de a fi ideală. S-a accidentat în timpul calificărilor la proba de 200 de metri, terminând cursa cu un timp de 21,05 secunde, iar presa jamaicană l-a catalogat drept "slab şi laş". Ulterior, el a recunoscut că acea experienţă a fost "oribilă" şi că venise "prea devreme" pentru el.
Dar acel obstacol nu i-a diminuat dorinţa de a reuşi, deşi îşi stabilise clar priorităţile. A refuzat bursele oferite de universităţi din SUA pentru a studia şi a se antrena acolo. În schimb, a schimbat antrenorul şi s-a lăsat pe mâna lui Glen Mills, care i-a şlefuit treptat talentul brut, transformându-l într-o vedetă.
Primul pas a fost o vizită în Germania, la medicul Hans Muller-Wohlfahrt, pentru examinarea problemelor sale de spate. A fost diagnosticat cu scolioză, iar pe baza acestui diagnostic, Mills i-a modificat programul de antrenament.
Rezultatele acestei schimbări au devenit evidente în 2008: mai întâi când a doborât recordul mondial în proba de 100 de metri şi, ulterior, la Jocurile Olimpice de la Beijing, unde a câştigat atât proba de 100, cât şi pe cea de 200 de metri, doborând recordul la 200 de metri deţinut de o altă legendă, americanul Michael Johnson, record care rezista încă de la Jocurile de la Atlanta din 1996.
Astfel a început o dominaţie care avea să mai dureze aproape un deceniu, până la retragerea sa din 2017. Apogeul a fost atins la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016, unde a realizat "tripla-triplă", câştigând probele de 100 de metri, 200 de metri şi ştafeta 4x100 metri, egalând astfel alte legende precum finlandezul Paavo Nurmi şi americanul Carl Lewis.
"Usain Bolt a fost ca Ali: de neînlocuit. Au mai existat boxeri extraordinari ulterior, dar niciunul ca el", a declarat britanicul Sebastian Coe, preşedintele World Athletics şi fost atlet profesionist, rememorând acea epocă.
După retragere, Bolt şi-a încercat norocul în fotbal, antrenându-se chiar cu echipele Borussia Dortmund şi Central Coast Mariners (Australia), însă abilităţile sale de a controla mingea nu s-au ridicat la nivelul vitezei salem, scrie Agerpres.
