Lumea fotbalului, in DOLIU! Cum a trait Adrian Paunescu, omul care l-a convins pe Hagi sa revina la nationala!

Adrian Paunescu Stiri
SPORT.RO
Data publicarii: Vineri 05 Noiembrie 2010, 08:59
Data actualizarii: Vineri 05 Noiembrie 2010, 09:38

Adrian Paunescu a fost cel care, in 1999, l-a convins pe Gheorghe Hagi sa revina la nationla! Paunescu a demarat o campanie la nivel national  pentru a-l determina pe Rege sa revina inaintea meciului cu Ungaria, decisiv pentru calificarea la Euro 2000!

Adrian Paunescu - nascut la 20 iulie 1943, in Copaceni, judetul Balti, Basarabia, in prezent Republica Moldova - a fost poet, publicist si om politic. Paunescu si-a petrecut cea mai mare parte a copilariei la Barca, in judetul Dolj, si a absolvit Colegiul National "Carol I" din Craiova, ulterior studiind filologia la Universitatea din Bucuresti.

Adrian Paunescu este cunoscut mai ales ca poet si ca organizator al Cenaclului Flacara, el fiind si unul dintre cei mai prolifici autori romani contemporani.

A debutat ca poet in 1960, iar din 1973 a condus revista Flacara, din fruntea careia a fost destituit in iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacara din Ploiesti din iunie 1985, insa Adrian Paunescu devenise cunoscut si pentru criticile la adresa puterii, un exemplu fiind poemul "Analfabetii", publicat in 1980, in Flacara.
Intre anii 1970 si 1980, Paunescu a devenit o figura importanta in presa romaneasca. Cenaclul Flacara, pe care l-a infiintat, si revistele pe care le-a coordonat au exercitat o atractie indiscutabila asupra tineretului si a vietii publice din Romania.
De multe ori, insa, colegii de breasla au facut referiri la poeziile sale, in care il lauda pe Nicolae Ceausescu.
Dupa caderea comunismului, nu i s-a permis reintoarcerea la conducerea revistei Flacara, astfel ca, in toamna anului 1990, a fondat revista Totusi iubirea. In calitate de publicist a mai condus ziarul Sportul romanesc, o scurta perioada, in 1999, si a realizat emisiuni de fotbal la Antena 1, participand, in calitate de invitat, la numeroase emisiuni pe teme culturale si politice la Tele 7 ABC, Pro TV, Realitatea TV.
Relatia lui Paunescu cu regimul Ceausescu este, in general, considerata ambigua, mergand de la scrierea de poeme adulatoare la critici publice directe. Aceasta explica si varietatea pozitiilor pro si contra Paunescu de dupa 1989.
Paunescu a fost secretar al UTC la Uniunea Scriitorilor, membru al PCR. Dupa Revolutia din decembrie 1989 a fost marginalizat, dar a fost readus in atentia opiniei publice prin postul national de televiziune, in cadrul unei emisiuni realizate in 1992 de Mihai Tatulici.

Din august 1992 a devenit membru al PSM, iar din ianuarie 1995, prim-vicepresedinte al partidului. La 27 septembrie 1992 a fost ales senator de Dolj, pe listele PSM. La alegerile din 3 noiembrie 1996, partidul sau nu a obtinut numarul de voturi necesar intrarii in Parlament. La 8 februarie 1997 demisioneaza din toate functiile detinute in partid, in semn de protest fata de inactivitatea conducerii partidului si de lipsa de reactie la initiativa realizarii unei stangi unite. Demisia a fost respinsa de Consiliul National al PSM.

La alegerile parlamentare din 2000 este ales senator pe listele PDSR - Dolj, in 2004 castiga un nou mandat, pe listele PSD, in circumscriptia electorala Hunedoara si detine functia de presedinte al Comisiei pentru cultura.
Printre cartile publicate se numara "Cartea Cartilor de Poezie" (1999, integrala poeziilor aparute in volume si un capitol de versuri inedite, cu un amplu capitol biobibliografic de Andrei Paunescu), "Meserie mizerabila, sufletul" (2000, poezii), "Mastile insangerate (2001, proze)", "Nemuritor la zidul mortii" (2001, poezii), "Pana la capat" (2002, poezii, trei editii), "Liber sa sufar" (2003, poezii, trei editii) si "Din doi in doi (2003, poezii)", precum si numeroase alte volume lansate inainte de 1989, printre care "Ultrasentimente" (1965, poezii, debut editorial), "Mieii primi" (1966, poezii), 0, literatura pentru copii, cu ilustratii de Constanta Buzea), "Repetabila povara" (1974, poezii), "Pamantul deocamdata" (1976, poezii, doua editii), "Manifest pentru sanatatea pamantului" (1980, poezii), "Iubiti-va pe tunuri" (1981, poezii), "De la Barca la Viena si inapoi" (1981, reportaj, jurnal, cu ilustratii de Andrei Paunescu), "Rezervatia de zimbri" (1982, poezii, cu ilustratii de Ioana Paunescu), "Totusi iubirea" (1983, antologie de poezii), "Manifest pentru mileniul trei - volumul 1" (1984, antologie de poezii), "Manifest pentru mileniul trei - volumul 2" (1986, antologie de poezii, care contine un capitol de poeme inedite si unul de referinte critice), "Locuri comune" (1986, poezii), "Viata mea e un roman" (1987, poezii), "Sunt un om liber" (1989, poezii). Aceasta carte a fost retrasa de pe piata, in septembrie 1989, indata ce a aparut, si a revenit in librarii in martie 1990.

Totodata, Paunescu a compus imnurile echipelor de fotbal Rapid Bucuresti si Universitatea Craiova: "Sintem peste tot acasa" si, respectiv, "Oltenia eterna Terranova".

Adrian Paunescu a scris un amplu articol despre starea sa, pe 21 iunie, anul acesta, in Jurnalul National.
"Trec prin momente grele de viata. Otrava pamfletului meu se muta incet-incet la mine in pahar. Voi implini, in curand, 67 de ani. Ma tem ca am uitat sa ma bucur de aniversarea zilei mele de nastere. Ma adresez voua, Ioana, Andrei si Ana-Maria, pentru ca sentimentul care m-a cuprins in ultimele saptamani si asupra caruia n-am insistat in discutiile noastre n-ar trebui sa va ia prin surprindere", scria el, adresandu-se copiilor lui.

"Din dragostea mistuitoare pe care v-o port, din convingerea ca nu va trece mult, dupa plecare mea, si oamenii vor intelege pe de-a-ntregul cine am fost cu adevarat, va avertizez ca, de acum incolo, cu mine se poate intampla orice", le scria acesta copiilor lui.

De altfel, in acelasi articol, Adrian Paunescu face si referiri la reprosurile care i s-au adus in ceea ce priveste relatia sa cu Nicolae Ceausescu.

"In vremea lui Ceausescu, mi se faceau reprosuri grave ca nu sunt corect si disciplinat conform cu linia partidului. Dupa moartea lui Ceausescu am suportat ani si ani reprosul ca l-am laudat, in anumite ocazii politice. Dupa 20 de ani de la asasinarea lui, Ceausescu isi recastiga un loc de merit in istoria nationala. Destui oameni il regreta in gura mare. Asupra acestei chestiuni, eu nu ma pot pronunta in termeni atat de categorici. Eu chiar cred ca sistemul trebuia sa cada", scria acesta in articolul publicat in Jurnalul National.

Sursa: Mediafax

Modifică setările cookies
Don’t miss out on our news and updates! Enable push notifications
Get notifications about important news!