Slovacia a adoptat acum 4 ani o lege prin care a interzis steagurile altor tari pe stadioane. Ar trebui si Romania sa faca la fel?

Gabriel Chirea
[email protected]

Legea a fost gandita pentru a tempera avantul nationalist al minoritatii maghiare din Slovacia, care numara in jur de 500.000 de etnici maghiari, aproximativ 9% din totalul populatiei tarii, si care formeaza majoritatea in doua districte, Komárno si Dunajská Streda. Cele doua regiuni au apartinut Ungariei inaintea Tratatului de la Trianon, asa ca, in ultimii ani, Dunajska Streda (Dunaszerdahely in maghiara), o localitate de 24.000 locuitori, dintre care 80% s-au declarat ca fiind maghiari, a devenit un centru de exacerbare nationalista. In noiembrie 2008, cu ocazia meciului Dunajska Streda - Slovan Bratislava, steaguri ale Ungariei au fost arborate in stadion, bannere cu harta Ungariei Mari au fost legate pe garduri, s-a cantat imnul Ungariei si s-au scandat provocari revizioniste, iar fanii celor doua echipe au avut cioniri violente in interiorul arenei. Dupa ce fortele de ordine au intervenit violent pentru a opri ostilitatile si pentru a indeparta materialele considerate provocatoare, s-a cautat o solutie care sa preintampine astfel de evenimente.

 
"Noua lege pentru prevenirea actelor de huliganism prevede o interdictie de 5 ani pe stadioane pentru huligani si o accentuare a gradului de interventie pentru fortele de ordine. Suporterii vor trebui sa se inregistreze si sa isi cumpere bilet cu datele personale inscriptionate pe el. Nu in ultimul rand, legea interzice accesul pe stadion cu un steag al unui alt stat decat cel al Slovaciei. Legea dovedeste din nou ca isi propune limitarea drepturilor maghiarilor din Slovacia. Mai multi reprezentanti ai cluburilor de fotbal din Slovacia au marturisit ca legea vizeaza interzicea simbolurilor maghiare. Inititiativa a aparut dupa meciul Dunajska Streda - Slovan Bratislava din 2008, in care fanii maghiari au arborat steaguri ale Ungariei si ale Ungariei Mari pe gardurile stadionului", nota atunci publicatia maghiara itthon.ma. Insa, dupa adoptarea acestei legi, steagurile si bannerele provocatoare nu au mai putut fi introduse pe stadionele din Slovacia si nici nu au mai existat incidente ca cel de mai sus.

Raspunsul pentru incidentele de la stadion au aparut in 2008, cand nationalistii maghiari au ars drapelul rivalilor in fata Ambasadei Slovaciei din Budapesta. De asemenea, in 2013, dupa adoptarea legii, maghiarii nu au ramas datori. Gyor a castigat titlul in Ungaria dupa o pauza de 30 de ani, iar clubul le-a multumit celor 17 straini din lot, prin mesajul "Many nations, one club - thank you" (Mai multe nationalitati, un singur club - Va multumim), si a arborat steagurile celor 10 tari din care proveneau fotbalistii. La Gyor jucau romanul Mihai Nicorec si slovacii Marian Had, Lubos Kamenar si Peter Molnar, dar ultrasii maghiari din toata tara si unii oameni de fotbal au fost ultragiati de prezenta steagurilor Romaniei si Slovaciei, iar clubul a fost nevoit sa isi ceara scuze si sa explice public de ce a ales sa sarbatoreasca asa castigarea trofeului.

Incidente recente si in Liga 1

Incidente asemanatoare au avut loc recent si in prima liga de fotbal din Romania, la meciul de play-out dintre Sepsi OSK Sf. Gheorghe si Dinamo, scor 2-0. Meciul a fost intrerupt aproape 5 minute, dupa ce unul dintre cei 200 de suporteri dinamovisti, care au facut deplasarea pentru aceasta partida, a smuls de pe gardul imprejmuitor al stadionului un drapel al Ungariei. Dupa ce a fugit aproape tot terenul, pentru a ajunge la sectorul unde se afla galeria lui Dinamo si a preda steagul, fanul a fost placat de mai multi stewarzi si a fost scos brutal in afara arenei, in timp ce ceilalti fani ai "cainilor" au rupt gardul de protectie si au incercat sa il ajute sa scape de cei care il imobilizasera. Totul s-a incheiat cu interventia Jandarmeriei, care a folosit tuburile de gaz lacrimogen pentru a-i evacua pe fanii dinamovisti de pe stadion. In busculata creata au fost gazati si cativa oficiali ai lui Dinamo, care venisera sa le ceara propriilor fani sa se linisteasca, dar si spectatorii din sectoarele alaturate celui ocupat de fanii bucurestenilor. Ulterior, Jandarmeria Brasov l-a amendat cu 1.000 de lei pe suporterul respectiv si i-a interzis accesul pe stadioane timp de 12 luni, dar nu s-a mai adus in discutie ce cauta steagul Ungariei pe gard la un meci intre doua echipe romanesti.

In acest moment, in Romania nu exista o lege care sa interzica intrarea pe stadion cu drapelul unei alte tari decat Romania, care ar putea fi folosit cu scop provocator. Exista insa altceva. In 2016, in urma scandalului de la meciul de baschet feminin dintre Sepsi Sf. Gheorghe si "U" Cluj, inaintea caruia jucatoarele clujene au ascultat imnul national al Romaniei, dar au continuat incalzirea la intonarea imnului Tinutului Secuiesc, fiind apoi jignite si amenintate de spectatori, Elisabeta Lipa, pe atunci ministru al Tineretului si Sporturilor, a trimis o directiva catre toate federatiile sportive nationale prin care anunta ca imnul national trebuie intonat doar inaintea unor meciuri din competitiile internationale, iar cine incalca dispozitiile e pasibil de amenda.

Minoritatea maghiara din Romania numara aproximativ 1.200.000 persoane, adica 6,5% din totalul populatiei, fiind concentrata in Transilvania, in special in Tinutul Secuiesc (Szekelyföld), adica in judetele Harghita, Covasna si Mures, si in nord-vestul Transilvaniei. Orasul Sf. Gheorghe (Sepsiszentgyörgy) este municipiul de resedinta al judetului Covasna si are o populatie de aproximativ 55.000 de locuitori, din care 70% s-au declarat maghiari.

"Ungaria Mare" (in maghiara Nagy-Magyarország) este un concept politic revizionist, care vizeaza revenirea Ungariei la frontierele avute inainte de 1918, cand exista structura statala multinationala Austro-Ungaria, numita oficial "Imperiul austriac si Regatul maghiar". Teritoriul locuit de etnicii maghiari, dar care nu erau majoritari in toate aceste regiuni, a fost impartit, dupa Primul Razboi Mondial, intre Romania, Serbia, Slovacia, Ucraina, Austria si Croatia.