Romania - Everest - Istorie! "Numele meu este Horia si respir fara oxigen!" Povestea romanului care a invins natura

Autor: Sport.ro
Joi 27 Martie 2014, 13:07

	Romania - Everest - Istorie! "Numele meu este Horia si respir fara oxigen!" Povestea romanului care a invins natura

► Citeste povestea lui Horia Colibasanu, cel mai mare alpinist roman
► Cum s-a apucat de alpinism si care a fost primul munte cucerit
► Povestea tragica in care si-a pierdut colegul pe Annapurna
► Ce se intampla pe munte dupa 7000m
► Cum se antreneaza pentru a invinge natura

Are 37 de ani si este dentist in Timisoara. Fiul sau cel mare, Mihnea, are 3 ani si jumatate, iar Stefan, fiul cel mic, aproape 1 an. Sotia sa, Andreea, are 27 de ani iar fratele sau este cel cu care lucreaza in fiecare zi intr-un cabinet stomatologic.

Ei sunt cei care il asteapta acasa de fiecare data cand pleaca in expeditie. Munte dupa munte, Horia s-a intors acasa de fiecare data, o adevarata performanta pentru un om care a reusit sa cucereasca nu mai putin de 7 varfuri de peste 8000 de metri! Printre ei, si "Muntele Ucigas", asa cum este denumit varful K2, un munte ce omoara 3 din 10 oameni care incearca sa il escaladeze.

"Ma atrage suferinta extrema din timpul efortului si placerea intensa de dupa."

Horia a simtit chemarea pentru sport atunci cand era mic. In copilarie s-a catarat pe primul munte, cel de langa casa bunicilor, in judetul Sibiu.

Cativa ani mai tarziu si-a dat seama si de spiritul competitiv, atunci cand, alaturi de 2 prieteni, erau singurii care alergau in cursa de maraton a scolii. "Toti ceilalti o luau pe scurtatura, noi ne intreceream pe bune, pana la capat", spune Horia in articolul scris de Sandra Barbu pentru revista Esquire.

In 1998 a plecat pentru prima data in afara tarii, pentru a escalada un munte. Timisoreanul isi aminteste ca a plecat cu doar 200 de dolari la el, din care 100 erau banii de bilet de tren. Restul a fost acoperit din conserve, biscuiti si macaroane primite ca sponsorizare.

"In clasa a 11-a, mama mi-a spus sa ma las de sport pentru a avea grija sa intru la facultate si sa-mi urmez profesia"

Mergea sa cucereasca Muntele Elbrus, de 5642 de metri, cel mai inalt varf din Caucaz, insa drumul a inceput cu probleme. Din cauza vremii, alpinistii romani au fost nevoiti sa renunte la tentativa de escaladare, insa Horia s-a reprofilat pe loc si a escaladat varful Gumachi, de 5802 metri.

Atunci a avut si primul accident, cand a cazut de pe un pod de gheata, ce s-a spart sub picioarele sale. Norocul lui Horia a fost ca s-a oprit cu ghiozdanul intr-un ciot, fiind salvat de la o cazatura in gol de la peste 10 metri! A ajuns pana la capat iar apoi a urcat si pe Elbrus, obiectivul pentru care venise inca de la inceput.

Prima mare cucerire, cel mai periculos munte - K2 din Pakistan

Prima mare performanta a venit acum 10 ani, cand a fost primul roman care a escaladat muntele K2, de 8611 metri, cel mai periculos varf din lume si al doilea ca inaltime din muntii Himalaya. Avea 27 de ani si nu urcase niciodata peste 7000 de metri. Nu avea nici echipament, nici cort si nici 5000 de euro, atat cat costa drumul.

A plecat la drum alaturi de un alt roman, Fane Tulpan, pe care insa l-a pierdut pe drum. Fane avea degeraturi si s-a decis sa renunte la cursa. A fost momentul in care Horia a facut echipa cu Inaki Ochoa de Olza, un alpinist experimentat, ce avea 9 optmiari in palmares.

A reusit sa ajunga in varf si a devenit primul roman care a urcat pe K2, "Muntele Salbatic", care omoara 3 din 10 oameni ce incearca sa il escaladeze. Este o performanta unica, ce a ramas neegalata, in alpinismul romanesc.


Vedere de pe muntele K-2


"Voi nu puteti intelege chestia asta. Si ca sa o intelegeti ar trebui sa va dau sufletul meu ca voi sa simtiti ceea ce traiesc eu acolo. E ca si cand i-ai explica unui orb cum e o floare."


Antrenament intens tot timpul anului

Horia se antreneaza pe stadionul lui Poli Timisoara, "Dan Paltinisanu". Sedinta incepe cu o alergare usoara, apoi scari, de incalzire, iar apoi scari "pe bune", cu 10 sticle de 2l in ghiozdan. Asa se antreneaza inca din 1999. Cand nu merge pe stadion, Horia se duce la sala de forta, la panoul de catarat sau la bazin.

"De la 2000m in sus toleranta la efort scade si ai nevoie de aclimatizare la presiunea mare, aer uscat, frig. Alpinistii petrec 2-3 luni din expeditie urcand si coborand intre tabere, la diferite altitudini".

Antrenamentul unui alpinist este printre cele mai complexe din sport. Acesta trebuie sa indure conditii meteo nefavorabile, temperaturi scazute dar si o lipsa acuta de oxigen. Pe langa partea fizica intervine si latura psihica a antrenamentelor, care este foarte importanta. Orice decizie gresita luata pe varful muntelui poate duce la o catastrofa.


 

"Eram cel mai bun din clasa mea la rezistanta, chiar daca nu aveam viteza foarte mare. La rezistenta, nu ma intrecea nimeni!"


Himalaya si ce se intampla la 7000m pe munte

In Himalaya taberele de baza sunt la 5000m, de unde incepe sa ti se faca rau de altitudine. Dureri de cap, greata, ameteala, hipotermie, hipoxie, hipoglicemie. Poate aparea chiar si edemul pulmonar sau cerebral, adica acumulare de lichid in plamani sau in creier. E cel mai "sigur" semn ca nu mai ai mult de trait daca nu primesti ingrijiri medicale de urgenta.

Hipoxia e permananta de la 7000m in sus, nu mai ai destul oxigen si scade capacitatae de efort si de gandire. Asa se intampla sa nu iei cele mai bune decizii sau sa stai cate 1-2 minute pana mai faci un pas.


Horia si Peter (stanga) pe varful Lhotse (8516m) si Horia pe varful Makalu (8485m)


Cea mai mare pierdere pe munte

In 2008 a urcat cu Inaki pe Annapurna, 8091m, varful cu cea mai mare rata a mortalitatii. In drumul spre varf s-au inteles cu rusul Alexey Bolotov sa urce toti trei. Totul a mers bine pana la momentul in care Inaki nu a putut sa urce mai sus de 7800 de metri. Avea degeraturi si a decis sa renunte. A inceput sa coboare dar la 7400m i s-a facut rau. A avut convulsii si acolo a ramas. De aici incepe emotionanta poveste a lui Inaki si a lui Horia. Operatiunea de salvare a romanului a ajuns celebra in toata lumea.

"In 10 ani am urcat 7 varfuri de 8000 de metri, fara oxigen suplimentar"

Horia a decis sa il sune pe elvetianul Ueli, care era mai jos pe munte, si sa ii comunice acestuia starea grava a lui Inaki. Acesta nu avea echipamentul necesar sa urce iar pe munte insa salvarea s-a numit Bolotov. Rusul urcase pe varf si se intorsese, dar era prea epuizat ca sa il ajute pe Inaki, asa ca s-a decis sa coboare in continuare. Ajuns la tabara lui Ueli, rusul i-a dat acestuia echipamentul iar elvetianul a pornit pe munte.

Ueli povesteste in revista Esquire ce a vazut atunci cand a ajuns la 7400 de metri, acolo unde Inaki era pe moarte iar Horia nu arata nici el prea bine. "Horia era aproape mort, deabia se tinea pe picioare, la fiecare 5 metri cadea in zapada si ii lua 1-2 minute sa se ridice si sa mai faca cativa pasi. Cand am ajuns la el era in ultimul stadiu de rau de altitudine."

Acesta i-a oferit lui Horia primele ajutoare. O pastila de dexametazona, una de cofeina - echivalentul a 8 cafele, apa din zapada topita si ceva mancare, ciocolata. Dupa cateva ore, Horia era mai bine insa abia acum incepea operatiunea de salvare. Ueli i-a transmis lui Horia ca va incerca sa coboare cu el si nu cu Inaki. "Esti singurul care are sanse reale de supravietuire", a spus acesta, insa Horia nu a vrut sa isi abandoneze colegul pe munte. Fratele lui Inaki, era prin telefon cu echipa de salvare de la bazele muntelui si isi daduse deja aprobul: "Incercat sa il salvati pe Horia, nu pe fratele meu". Familia spaniolului incerca sa obtina aprobari pentru a urca cu un elicopter militar la 7800 de metri, insa acest lucru nu s-a intamplat.

Foto dreapta - Inaki si Horia

In cele din urma, Ueli s-a decis sa se duca dupa Inaki iar Horia a cazut de acord. "Voi incepe coborarea, va astept pe amandoi jos, la baza", a spus Horia. Ajuns la baza, Horia povesteste pentru revista Esquire cele mai dramatice momente prin care a trecut de cand urca pe munte.

"La altitudini mari, efortul este imens. Faci un pas si gafai de 20 de ori ca sa ai energie pentru urmatorul."

"L-am auzit pe Ueli prin statie, tipa ca Inaki nu mai respira si ca incearca sa ii acorde primul ajutor. Era foarte agitat. Apoi l-am auzit cand a spus ca a murit. Am inchis statia si m-am culcat, nu mai dormisem de cateva zile", a spus Horia.

Pierderea lui Inaki a fost cea mai grea din toate incercarile de pe munte, dar au mai urmat. I-a facut masaj cardiac unei alpiniste din Elvetia pe varful Makalu, in 2011, la 7400 de metri, dar degeaba. Si aceasta a murit. In cele din urma, Horia a reusit sa cucereasca Annapurna in 2010, alaturi de slovacul Peter Hamor.


Horia si Peter, pe varful Annapurna (2010), cel pe care a murit fostul sau coleg, Inaki

Expeditia pe Everest a inceput

Horia a plecat pe 25 martie spre Kathmandu, capitala Nepalului. Obiectivul este cucerirea varfului Everest fara oxigen suplimentar. Ar fi o premiera pentru Romania, dupa mai multe recorduri pe care acelasi Horia Colibasanu le-a stablit.

Alpinistul roman vrea sa urce pe Everest, la 8848 de metri, fara oxigen si fara ghizi. Din cele peste 5.650 de incercari de escaladare ale Everestului, doar 173 au fost realizare fara oxigen! Horia va face echipa cu Peter Hamor, cel cu care a cucerit si Annapurna, varful care i-a omorat fostul coleg de echipa, Inaki. Cei doi vor urca pe Everest pe ruta nordica, prin Tibet.

Ascensiuni notabile pentru Horia

    1998: Gumachi (3.805 m), Elbrus (5.648 m)
    1999: Khan Tengri (7.010 m)
    2002: Elbrus (5.648 m)
    2003: Matterhorn (4.462 m) – via creasta Lion – Italia
    2004: K2 (8.611 m) – premieră românească, fără oxigen suplimentar
    2006: Manaslu (8.163 m) – premieră românească, fără oxigen suplimentar
    2007: Dhaulagiri (8.167 m) – premieră românească, fără oxigen suplimentar
    2009: Shishapangma Central Summit (8.013 m) - fără oxigen suplimentar
    2010: Annapurna (8.091 m) – premieră românească, fără oxigen suplimentar
    2011: Makalu (8.481 m) - fără oxigen suplimentar

 

Premii și distincții

    2005: titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Slatina
    2006: titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Timișoara
    2007: premiul „Sportivul Anului 2007 la Alpinism de Altitudine” acordat de către Federația Română de Alpinism și Escaladă (împreună cu Alexandru Găvan).
    2008: Diploma de excelență acordată de către Ambasada României la Madrid; nominalizare la „Premiul Prințul de Asturia”, categoria sport; medalia de aur „Meritul Sportiv“ din partea Guvernului Navarrei.
    2009: distincția „Spirit of Mountaineering” în cadrul premiilor „Piolet d’Or”.
    2010: premiul „Sportivul Anului 2010 la Alpinism” acordat de către Federația Română de Alpinism și Escaladă.
 

FULLSCREEN
Ar trebui să avem trenuri care merg cu 160 km/h, dar, în realitate, CFR nu poate înlocui o şină ruptă acum 4 ani
BRAT
Modifică setările cookies