De ce se produce ruptura de menisc: cauze și factori de risc

Ruptura de menisc este o leziune frecventă, în special în rândul sportivilor și al adulților în vârstă, și poate apărea în urma unor mișcări bruște, a unor traumatisme sau ca urmare a procesului de degenerare asociat îmbătrânirii.[1][2]

Traumatismele se numără printre cele mai comune cauze, în special la sportivii care practică fotbal, baschet sau schi, unde mișcările de pivotare și schimbările rapide de direcție sunt frecvente. O simplă ridicare sau o rotație forțată a genunchiului poate provoca o ruptură. Meniscul devine mai fragil odată cu înaintarea în vârstă, făcându-l mai susceptibil la leziuni chiar și în urma unor traumatisme minore. Leziunile anterioare ale genunchiului, care pot slăbi structurile acestuia, reprezintă factori de risc suplimentari.[1][2]

Simptomele rupturii de menisc

Simptomele unei rupturi de menisc pot varia în funcție de severitatea leziunii. Unul dintre cele mai frecvente simptome este durerea la nivelul genunchiului, care poate fi intensificată de mișcările de flexie sau rotație. Această durere poate fi constantă sau poate apărea doar în anumite poziții sau în timpul anumitor activități.[1][2]

Umflarea sau rigiditatea articulară sunt alte simptome comune al rupturii de menisc, iar acestea pot fi însoțite de o senzație de blocare a genunchiului. În plus, poate apărea o instabilitate articulară, de parcă genunchiul „cedează”.[1][2] Dacă observi astfel de simptome, adresează-te unui medic pentru a beneficia de un diagnostic corect și ia în considerare o vizită la un centru de recuperare în Cluj ori în orașul în care locuiești.

Diagnosticul rupturii de menisc

Diagnosticul se bazează în primul rând pe examenul clinic, prin care medicul testează mobilitatea genunchiului și identifică eventualele dureri la mișcare. Investigațiile imagistice completează examenul clinic și oferă informații suplimentare despre starea genunchiului.[1][2] 

Radiografia este una dintre investigațiile recomandate în astfel de cazuri. Deși nu este capabilă să evidențieze meniscul, radiografia ajută la excluderea altor afecțiuni care ar putea genera simptome similare. Rezonanța magnetică (RMN) este o altă metodă imagistică folosită frecvent în diagnosticul rupturilor de menisc. Aceasta oferă imagini detaliate ale structurilor moi ale genunchiului și poate confirma prezența unei rupturi de menisc.[1][2]

Opțiuni de tratament pentru ruptura de menisc

Tratamentul pentru ruptura de menisc variază în funcție de mai mulți factori, inclusiv severitatea leziunii, vârsta pacientului și nivelul său de activitate fizică. În general, există două tipuri principale de tratament: conservator și chirurgical.[1][2]

Tratamentul conservator este adesea prima linie de abordare în cazurile mai ușoare de ruptură de menisc. Acesta constă în repaus, pentru a evita presiunea asupra genunchiului, aplicarea de gheață pentru a reduce inflamația și durerea și administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Fizioterapia este, de asemenea, o componentă importantă a tratamentului conservator, ajutând la recuperarea mobilității și la întărirea mușchilor din jurul genunchiului.[1][2]

În cazurile mai grave sau atunci când tratamentul conservator nu este eficient, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Aceasta poate consta în repararea meniscului, meniscectomia parțială sau meniscectomia totală. Recuperarea și reabilitarea postoperatorie sunt esențiale indiferent de tipul de intervenție chirurgicală efectuată. Procesul de recuperare după ruptura de menisc poate dura de la câteva săptămâni până la câteva luni și joacă un rol important în restabilirea funcției genunchiului.[1][2]

Ruptura de menisc este o afecțiune frecventă, dar cu un diagnostic corect și un tratament adecvat, majoritatea persoanelor afectate pot reveni la activitățile zilnice fără probleme. Alegerea metodei de tratament depinde de severitatea leziunii, iar respectarea indicațiilor medicului și a planului de recuperare este esențială pentru o vindecare optimă. 

Disclaimer: Acest articol are rol informativ și nu poate fi considerat un substitut pentru consultul de specialitate și recomandările medicului. Pentru a beneficia de un diagnostic corect și un tratament adecvat, adresează-te unui specialist.  

Surse: 

1.     „Meniscus Tears”, American Academy of Orthopaedic Surgeons, 2023, orthoinfo.aaos.org/en/diseases--conditions/meniscus-tears/. Accesat la 11 Mar. 2025.

2.     „Torn Meniscus”, Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/torn-meniscus/symptoms-causes/syc-20354818. Accesat la 11 Mar. 2025.