Joi 30 August 2018, 14:39

Larisa Iordache ar mai putea avea nevoie de inca o operatie la picior, daca vrea sa concureze la JO 2020


	Larisa Iordache ar mai putea avea nevoie de inca o operatie la picior, daca vrea sa concureze la JO 2020

Ghinionul uneia dintre cele mai bune gimnaste romane din ultimul deceniu continua.

Gabriel Chirea
gabriel.chirea@protv.ro

Larisa Iordache (de 5 ori campioana europeana, dubla vicecampioana si dubla medaliata cu bronz la Campionatele Mondiale, medaliata cu bronz la Olimpiada de la Londra din 2012) a abandonat temporar sportul de performanta pentru a-si trata o accidentare grava la picior. Conform propriilor declaratii, trebuie sa isi mai faca investigatii si ar mai putea  avea nevoie de cel putin o operatie, daca vrea sa participe la Jocurile Olimpice din 2020, gazduite de Tokio. Sportiva a dezvaluit cum isi petrece timpul liber, ca inainte manca dulciuri pe ascuns in cantonamente, dar ca acum nu mai are pofta, ca lucreaza la birou, unde isi gaseste cu greu locul. I-ar placea sa se reapuce de gimnastica, pentru ca nu si-a spus ultimul cuvant, dar totul depinde de rezolvarea problemelor medicale.

Larisa, cum arata viata ta de cand nu mai faci sport de performanta?
Am o viata destul de normala. Muncesc ca oricare alt om, lucrez la birou, ceva total schimbat pentru mine, pentru ca toata ziua eram activa. Acum stau la birou, trebuie sa stau pe scaun si sa fac anumite acte si e total diferit, pentru ca simt nevoia sa ma misc mult. Ajung acasa, ma joc cu pisicul meu. Stau cu parintii, cu care imi petrec foarte mult timp, deoarece am nevoie sa discut cu ei despre tot felul de probleme cu care nu am avut de-a face pana acum, pentru ca la lot aveam atatia oameni care se ingrijeau de noi. Imi petrec timpul cu familia, cu prietenul meu, merg la film, merg in mall, fac si shopping, pentru ca e foarte relaxant pentru mine. Imi place foarte mult sa beau cafea foarte buna si sa stau la o terasa si vreo 3-4 ore, vorbind cu oameni placuti mie. Continui scoala, am terminat facultatea de sport, acum o sa intru si la master. Imi doresc foarte mult sa am studii in acest domeniu. Poate ca mi-ar fi placut sa fac si facultatea de psihologie, dar nu e timpul pierdut.

Nu mai faci miscare deloc?

Ba da, merg la sala de fitness pentru a ma mentine in forma, merg la recuperare pentru ca trebuie sa ma recuperez in continuare. Dupa ce termin sala, ma simt atat de lejer, de parca am inceput ziua atunci. Un alt hobby al meu este sa merg la bazin, ca sa inot.

Mai e vreo sansa sa te reintorci pentru Olimpiada din 2020?

Asta este gandul meu. La finalul anului trecut mi-am depus actele pentru renta viagera, dar m-am gandit mereu ca, dupa ce voi fi ok cu piciorul, as putea sa ma reapuc de gimnastica. Din pacate, nu am scapat total de probleme, mai trebui sa fac cateva investigatii pentru picior, s-ar putea sa trebuiasca chiar sa mai fac inca o operatie. Este clar ca, daca voi fi sanatoasa si daca piciorul meu va da un randament foarte bun, ma voi reintoarce la gimnastica. Nu am renuntat la gimnastica niciodata. Nu cred ca s-a terminat drumul meu in gimnastica, dar, daca piciorul nu va fi ok, capitolul se va incheia pentru mine. Va fi greu pentru mine, dar trebuie sa ma obisnuiesc si sa merg inainte. De aceea nici nu m-am apucat, deocamdata, de antrenorat, pentru ca ar fi greu sa pregatesc niste copii si mintea mea sa nu fie 100% la ei. Nu ar fi corect fata de ei!

Dupa acest sir de accidentari, regreti ca te-ai apucat de sportul de performanta?
Niciodata nu am regretat ca am facut sport de performanta. Daca as fi din nou mica, cred ca tot gimnastica as alege si tot de performanta as face. Familia mea iubeste sportul. Mama mea a facut handbal, tatal meu a jucat fotbal, fratele meu a practicat tot fotbal. Parintii mei au facut sport intr-o perioada cu multe lipsuri si nu au avut noroc, asa ca ma bucur ca eu am ajuns sa fac performanta, sa castig medalii. La un moment dat faceam inot dimineata, gimnastica la pranz si tenis seara, iar mama mi-a spus "trebuie sa alegi". Si am zis ok, raman cu gimnastica, pentru ca imi place cel mai mult.

Te-a mai cautat cineva de la Federatia Romana de Gimnastica ca sa te intrebe de sanatate?
Da, s-au interesat foarte multi - oficiali, antrenori, sportivi, foste colege, jurnalisti... Si lumea, cand ma vede pe strada sau la diverse evenimente, imi spune "Larisa, cum esti? Cand te reapuci de gimnastica?". Ma bucur ca lumea apreciaza munca mea de atatia ani si ca nu am fost uitata atat de repede. Cu fostele colege vorbesc mai rar decat inainte, dar e normal, pentru ca unele s-au mutat in orasele de origine si au si ele problemele lor, familii... Mai discut la telefon sau mai beau o cafea cu ele cand au drum prin Bucuresti. Perioada asta m-am dat si eu un pic deoparte, deoarece am vrut liniste. Am vrut liniste ca sa ma recuperez, de aceea m-am retras si din gimnastica, pentru a nu ma grabi.

Ai o libertate mai mare acum fata de perioada cand erai sportiva de performanta. Cum reusesti sa nu cedezi tentatiilor de tot felul?
Sigur, in gimnastica efortul mare si regimul alimentar sunt greu de gestionat. Mancam dulciuri si cand faceam gimnastica, dar mancam mai mult pe ascuns. Nu era foarte bine, pentru ca trebuia sa avem o anumita greutate... Acum, cu toate ca am posibilitatea sa mananc orice sortiment de dulce si orice fel de mancare, nu prea mai am pofta. E un paradox! Ce era interzis inainte, parca era mult mai bun. Este foarte important pentru mine, ca persoana, sa fiu aceeasi fata responsabila, respectuoasa, buna la suflet, pentru ca asa imi place sa fiu. Nu mi-ar placea sa am o viata foarte agitata si foarte dezordonata, nu imi plac excesele.

FULLSCREEN
Galerie Foto
  • /
Citeste si:

Larisa Iordache