OPINIE | Gabriel Chirea, despre amanarea VAR pentru Liga 1: "Lupta pentru putere, motivul real pentru care nu avem inca  arbitraj video?"

Arbitrajul romanesc este o rusine de ani de zile. Daca fotbalistii sunt mediocri si neplatiti, antrenorii sunt nervosi sau umiliti, cluburile sunt insolvente, stadioanele sunt vechi si conducatorii sunt inapti sa conduca, in majoritatea cazurilor, prestatiile arbitrilor din Liga 1 au reusit sa eclipseze aceste neajunsuri. Arbitrii au gresit grav, au viciat rezultate si au corupt competitii, fara insa sa plateasca vreun pret, nefiind suspendati sau exclusi din activitate, ci fiind chiar rasplatiti pentru lipsa de valoarea sau profesionalism cu meciuri in cupele europene. Vestea ca tehnologia VAR va fi implementata in Romania a venit ca un suflu de aer proaspat peste mlastina fotbalistica, dar lucrurile s-au impotmolit lamentabil. 

Dupa ce FRF, LPF si cluburile s-au plans ani de zile ca nu au fonduri pentru achizitionarea echipamentele necesare implementarii tehnologiei video, in final detinatorului de drepturi TV pentru Liga 1 i s-a facut mila si a dat singur banii, aproximativ 800.000 de euro. Insa, daca in final se va ajunge la patru seturi de aparate cumparate, s-a renuntat la tehnologia de linia portii, o parte importanta a VAR, care ar fi costat fiecare club 320.000 de euro. In plus, se poarta discutii aprinse intre Federatie si Liga, ce incepe sa aduca a scandal in toata regula, in privinta cheltuielilor operationale si a costurilor de instruire a arbitrilor specializati in noul mod de arbitraj, fiecare parte cerand ca cealalta sa plateasca. 

Cum cursurile de instruire cerute de IFAB dureaza 6 luni si FRF, care are in subordine Comisia Centrala de Arbitri, a cerut LPF sa achite integral sau o mare parte din costuri, altfel acestea nu pot incepe, e imposibil ca tehnologia VAR sa fie introdusa pana la finalul acestui sezon, urmand ca cel mai optimist pronostic sa plaseze intrarea in functiune a arbitrajului video cel mai devreme in 2022. Daca va intrebati care sunt motivele pentru care cei care ar trebui sa asigure buna desfasurare a competitiei nu grabesc aceasta revolutie digitala, dupa ce problema financiara s-a rezolvat, raspunsul pare sa fie simplu. 

Cel mai probabil, conducerile FRF si LPF, care se afla intr-un razboi deschis de aproape un deceniu, se lupta pentru suprematie in fotbalul romanesc, vor sa isi mentina cat mai mult timp controlul asupra arbitrajului in forma actuala, sa isi largeasca influenta sau sa o estompeze pe cea a institutiei rivale. Anul 2022, cand se anticipeaza ca tehnologia VAR va fi implementata, corespunde si cu alegerile pentru sefia LPF. Gino Iorgulescu, fantomaticul presedinte al LPF, a carui absenta publica a devenit legendara in fotbalul romanesc in timpul celor doua mandate, a anuntat ca nu va mai candida, la anul, pentru a ramane la conducerea cluburilor de Liga 1. Este foarte probabil ca administratia FRF, care s-a lovit de opozitia LPF de la implementarea regulii U21 si infiintarea cluburilor de fotbal feminin pana la modul de desfasurare al Ligii 1 si masurile luate in timpul pandemiei de coronavirus, sa incerce sa propuna de aceasta data un candidat cu sanse mari la castigarea alegerilor, care sa duca la incalzirea relatiilor dintre cele doua institutii, iar pana atunci sa nu lase fraiele arbitrajului din mana. 

Candidatura lui Justin Stefan este sigura, dar el va trebui sa se lupte mai aprig decat Iorgulescu, care a castigat ultimul scrutin cu 13-1, in 2018. Actualul secretar general al LPF este acuzat de rivali ca este finul lui Valeriu Argaseala si a ocupat functia de administrator delegat al FCSB, de aici si o presupusa afinitate pentru clubul care nu a mai castigat titlul in ultimele cinci sezoane, timp in care a acuzat vehement ca rivalele au avut parte de arbitraje favorabile. Modificarile in climatul politic din Romania si aparitia unor noi patroni/finantatori in Liga 1 pot anunta o schimbare de macaz la nivelul conducerii LPF si revenirea pe orbita FRF. 

De partea cealalta, reciproca pare putin probabila, adica ingerenta LPF in treburile FRF, pentru ca Razvan Burleanu (37 ani) mai are dreptul la un mandat, al treilea, si se afla in limita de varsta ceruta de regulament, 65 de ani. Membru in Consiliul FIFA, in Comitetul Executiv al UEFA si in mai multe comisii internationale, el are sanse imense sa isi pastreze functia si dupa alegerile din 2022, dupa ce s-a vazut ca are sprijinul unei vaste majoritati a membrilor Adunarii Generale si la ultimele alegeri l-a zdrobit pe Ionut Lupescu.   

In aceste conditii, amanarea implementarii VAR da impresia ca este doar un simptom al luptei pentru putere care se da in fotbalul romanesc si pentru controlul asupra arbitrajului din Liga 1, iar o finalitate nu pare posibila pana nu se rezolva ciocnirea de interese de la varful FRF si LPF. Titlul, echipele calificate in cupele europene si cele retrogradate sau rezultatele meciurilor se vor decide tot cu ajutorul/aversiunea/defectele arbitrilor, cel putin pana cand cele doua grupuri rivale isi termina "meciul".