Fotbal intern

INTERVIU "Avem un progres exploziv!" De ce depinde să avem o jucătoare la Barcelona și când puteam organiza un turneu final feminin

Fotbalul feminin din România a cunoscut o dezvoltare impresionantă, în ultimii ani, dar încă nu a ajuns la potențialul maxim. 
SPORT.RO
Data publicarii: Sambata 14 Mai 2022, 08:00
Data actualizarii: Sambata 14 Mai 2022, 10:17

Emma Bârsan este manager de dezvoltare al fotbalului feminin în cadrul FRF, post ocupat începând din anul 2020. Se ocupă de coordonare, de comunicarea cu cluburile de fotbal feminin, supervizează competițiile interne și loturile naționale. Responsabilitățile sunt delegate altor manageri, dar menține conexiuni directe, pentru ca FRF să controleze și să aibă răspunsuri și soluții rapide pentru toate obstacolele apărute, dar și să dezvolte fenomenul.

Emma lucrează în cadrul Federației din 2017, după ce a făcut pasul din presa sportivă. Pasionată de tenis în adolescență, a descoperit fotbalul feminin în timpul facultății, de care s-a îndrăgostit și a devenit unul dintre puținii jurnaliști români specializați pe acest domeniu. Și-a luat licența cu o analiză a modului în care FRF comunică în legătură cu fotbalul feminin, a fost în echipa de organizare a Euro 2020 la București și, anul trecut, a absolvit un curs la UEFA de management în fotbal, unul dintre cele mai riguroase din lume.  

Care e diferența în fotbalul feminin, față de acum cinci ani?

În ultimii ani, am avut o creștere explozivă pentru fotbalul feminin, în comparație cu ce era înainte. Avem programul UEFA Disney Playmakers, pentru fetițe între cinci și opt ani, unde se fac primii pași în fotbal. A prins foarte bine la grădinițe, școli, am fost solicitați de cluburi. Avem acum 96 de centre în toată țara și ne dorim să creștem numărul. Apoi, organizăm competiții școlare, precum Cupa Tymbark, care face legătura între opt ani și campionatul U11. Avem patru competiții de junioare - U11, U13, U15 și U17, de unde se poate face pasul către senioare. 

Înainte era o singură competiție de junioare, era denumită generic 'Liga de Junioare', erau doar niște categorii de vârstă în care trebuia să te încadrezi. Nu era creat acest traseu pentru jucătoare, care acum pot începe fotbalul la o vârstă fragedă și parcurge aceste trepte, până la echipele de senioare. Înainte, foarte multe jucătoare veneau după ce practicau alt sport, precum handbal, gimnastică, atletism...  Multe din jucătoarele, care fac acum parte din echipa națională, nu au parcurs acest traseu de formare sportivă, din cauză că nu existau aceste competiții, la momentul respectiv.  

La nivel de senioare, cum s-a schimbat competiția?

Am pus și o limită de vârstă la Liga 1, ca să nu poată juca fete mai mici de 15 ani, pe de o parte pentru a crește nivelul competiției și pe de altă parte ca jucătoare care ajung în prima divizie să promoveze acolo, după o perioadă de formare. La senioare sunt trei ligi. Liga 1 are 12 echipe, Liga 2 are 17 echipe, iar în Liga 3 participă 15 echipe, printre care și echipele-satelit ale unor cluburi din prima divizie. Din sezonul 2022-2023, la nivel de senioare vom avea și formațiile feminine ale cluburilor din Liga 1 masculină. Vom avea aproximativ 14 echipe noi, pentru că unele și-au înscris deja echipe de senioare în Liga 3, precum Sepsi și Voluntari.

În fotbalul feminin, începând cu sezonul următor, putem vedea derby-uri de senioare Steaua - Dinamo, FCSB - Dinamo, FCSB - CFR Cluj, FC Argeș - Petrolul sau Dinamo - Craiova. Avem deja meciuri cu orgolii la nivel de junioare. O surpriză foarte mare a fost FC Argeș, care în primul an în campionatul U15 a jucat finala cu Olimpia Cluj, cu o echipă formată de la zero, nu prin preluarea unui club deja existent. Și în fotbalul feminin, există zone care pot deveni pepiniere importante de jucătoare talentate. 

Dezvoltarea a fost puțin forțată de FRF, pentru că unii conducători nu erau de acord cu aceste programe...

La început, fotbalul feminin a fost privit ca ceva exotic și forțat de către FRF, dar, în discuțiile pe care le-am avut cu oamenii din fotbalul masculin, cu oficiali din Liga 2 și Liga 3, au ajuns rapid să ceară informații despre cum pot înființa echipe de junioare. Existau echipe de băieți, unde fetele veneau cu băieții la antrenamente, și acum vor să aibă echipe dedicate fotbalului feminin.

Există un interes foarte mare, mai ales că FRF are mai multe programe de dezvoltare. Unii conducători din fotbalul masculin s-au plâns de obligativitatea de a avea echipe feminine, dar cheltuielile sunt mult mai mici. Oricum, FRF oferă sprijin cluburilor. La nivel de junioare se decontează transportul, plus cazarea, dacă e deplasare de peste 250km. Sprijinim și echipele de senioare, dar trebuie și puțin sprijin local sau zonal pentru aceste echipe. Avem nevoie de sprijinul cluburilor, al sponsorilor și al autorităților locale, pentru a face pasul către următorul nivel de performanță.

Când vom vedea impactul acestor reforme?

Roadele acestei dezvoltări nu se vor vedea peste o săptămână sau o lună. Ultimele două competiții, U11 și  U17, le-am creat în anul 2020. Din păcate, a fost un an pandemic. S-au înscris multe echipe, dar competițiile de junioare au avut de suferit cel mai mult, din cauza restricțiilor. S-a jucat abia în martie, nu a fost o competiție normală, pentru că a trebuit să condensăm totul. Nu am putut să ne dăm seama de impactul competițiilor, la momentul respectiv.

În acest sezon, totul merge exact cum trebuie. La U15 și U17 am schimbat și formatul, pentru că din toamnă vrem să avem și o Ligă a Elitelor. Fetele au jucat un sezon regular, apoi, în funcție de rezultate, echipele au fost împărțite în două grupe valorice, cele mai bune în Grupa A, care trebuie să se mențină sau să meargă la turneul final, celelalte în Grupa B, care pot promova. Am mărit numărul de echipe, acum vrem să creștem calitatea competițiilor. 

Există interes pentru fotbal feminin din zona sponsorilor și a televiziunilor?

Naționala a jucat pe stadionul Arcul de Triumf, pentru prima dată am avut un meci oficial în București. Au fost foarte mulți spectatori. Încercăm să facem performanță cu naționala, apoi să replicăm succesul în Liga 1. Acum două săptămâni, am transmis primul meci din Liga 1 feminină, pe Pro Arena, între "U" Olimpia Cluj și Heniu Prundu Bârgăului, iar audiența a fost în limitele meciurilor masculine, ceea ce ne bucură. Noi avem deja canale de comunicare dedicate naționalelor și ligilor feminine, am văzut creșteri pe acestea.

Cred că Liga 1 Feminin și echipa națională feminină pot deveni branduri importante ale FRF, ceea ce ne poate ajuta să atragem sponsori mai mulți și să vindem la pachet drepturile tv pentru meciuri. Multe echipe de club au deja sponsori, naționalele au sprijinul Fortuna și Penny, parteneri ai FRF, Head & Shoulders a fost sponsor special al naționalei feminine, dar, din păcate, nu s-a mai prelungit contractul. Vrem să avem un naming sponsor pentru campionat. Cred că potențialul comercial pentru fotbalul feminin este imens, dar trebuie să creștem noi calitatea produsul, mai întâi, apoi infrastructura, ca să găzduim cum trebuie publicul. 

Cum a fost partida cu Elveția?

Meciul cu Elveția a fost punctul culminant al acestei campanii. A fost prima partidă oficială disputată de naționala feminină pe un stadion din București, fetele s-au simțit excelent pe Arcul de Triumf. S-a muncit foarte mult, și pe partea sportivă, și pe partea de marketing, și pe partea de comunicare. Rezultatul a fost extraordinar, atât pe teren, cât și în tribună. E un moment zero, un start către ceea ce vrem să realizăm în viitor.

Mai avem șanse matematice de calificare la CM 2023, suntem pe locul trei în grupă, la șase puncte de Elveția, dar avem un meci mai puțin jucat. Mai întâlnim Moldova, Lituania și Italia, liderul grupei. E greu să prindem locul secund și play-off-ul de calificare, dar trebuie să credem în șansa noastră până la final. După meciul cu Moldova, programat pe 24 iunie, vrem să jucăm și un amical, urmează să stabilim adversarul. 

Cum ați reușit să aduceți la echipele naționale doi antrenori cu experiență în fotbalul masculin?

Ne bucurăm că domnul Stoichiță a reușit să îi convingă pe Cristi Dulca și pe Ion Marin să se alăture loturilor naționale feminine. Sunt antrenori cu experiență și s-au integrat excelent. Ei au spus că filosofia fotbalului este aceeași, indiferent dacă e vorba de băieți sau fete. Dar nu e ușor să lucrezi cu fetele, poate sunt un pic mai sensibile și trebuie un alt tact față de fotbalul masculin. Sunt doi profesioniști adevărați și s-au adaptat bine fotbalului feminin. Acum, noi trebuie să le furnizăm cât mai multe talente, pentru a avea rezultate foarte bune. 

Putem avea o jucătoare la Barceloana, de exemplu, înainte ca un fotbalist român să ajungă acolo?

Cred că putem avea, în anii următori, jucătoare din România la Barcelona, Lyon, Wolfsburg, Chelsea sau PSG, echipele de top ale Europei. Deja avem fotbaliste la echipe bune din străinătate, precum Andreea Părăluță de la Levante, Olivia Oprea de la Villarreal, Camelia Ceasar e acum la Roma, după ce a jucat la Torino, Brescia și Milan, Antonia Bratu e sub contract cu Sassuolo, Cristina Carp a fost la Sampdoria și acum a semnat cu Como, Laura Rus a jucat mult în străinătate. Depinde de potențialul fiecărei jucătoare și de cât de mult muncește, dar și de creșterea nivelului în Liga 1 și de rezultatele viitoare ale echipei naționale. Cred că putem avea transferuri spectaculoase, în viitor. 

Avem și multe jucătoare bune, cu părinți români, care s-au născut sau au crescut în străinătate. Le avem, de exemplu, pe Mădălina Tătar la Benfica Lisabona, Alexandra Tunoaia de la Chievo Verona, Ștefania Cașeriu de la Tottenham... Monitorizăm cu atenție toate jucătoarele care evoluează în străinătate. Ne-am întins antenele și pe zona de scouting pentru fotbalul feminin, pentru că ne așteptăm să avem multe jucătoare foarte valoroase eligibile pentru loturile naționale ale României. Selecționerii vor să aibă o evidență și să le poată urmări progresul și evoluțiile. 

Care ar fi direcțiile în care ar trebui să meargă fotbalul feminin românesc, de acum încolo?

Ne gândim serios la calificarea la Euro 2025 și CM 2027. Avem mari speranțe în componentele echipelor U17 și U19, unde avem junioare foarte bune. Avem o generație excepțională, vrem ca FRF și cluburile să le ajute să facă saltul cu succes către senioare. În următorii trei-cinci ani, ar trebui să se vadă și lucrurile bune pe care le-am făcut la nivelul campionatelor interne. Fotbalul feminin nu mai trebuie privit ca o obligație sau un moft, cred că putem avea rezultate foarte bune, în viitorul apropiat, plus că numărul fetelor care vor să joace fotbal este foarte mare. 

Putem să organizăm și o competiție importantă de fotbal feminin, sunt sigură. După experiența Euro 2020, cred că nu vom avea probleme. Acum avem și stadioanele. Doar în București avem Arena Națională, Steaua, Rapid, Arcul de Triumf și se va construi Dinamo, putem organiza o competiție doar în Capitală, fără să mai punem arenele noi din restul țării. Noi ne manifestăm intenția de fiecare dată ca să găzduim un turneu final. Până acum, nu aveam infrastructura necesară găzduirii unui turneu de asemenea anvergură. Pentru alegerea țării gazdă, se ține cont și de zona de merchandising, de publicul interesat să vină pe stadion. Dacă creștem nivelul competițiilor interne și al echipei naționale, prin rezultate și calificări, vom atrage tot mai mulți spectatori și cred că vom rezolva și această chestiune, apoi putem găzdui turnee finale. 

Text și foto - Gabriel Chirea, contributor Sport.ro

Modifică setările cookies