FRF Alegeri FRF echipa nationala a romaniei opinie gabriel chirea Razvan Burleanu Opinii

OPINIE | Burleanu nu joacă, Burleanu nu antrenează. Până acum, a făcut bine ce ținea de el

Răzvan Burleanu a câștigat un nou mandat în funcția de președinte al FRF, pentru că niciun contracandidat nu și-a depus dosarul pentru alegerile de astăzi. Nu e normal într-o democrație, dar se putea și mai rău. 

SPORT.RO
Data publicarii: Marti 12 Aprilie 2022, 15:31
Data actualizarii: Marti 12 Aprilie 2022, 15:30

Răzvan Burleanu (37 ani) a avut două mandate la șefia FRF, după ce a câștigat alegerile din 2014 și 2018. Astăzi, a câștigat al treilea mandat, după ce niciun oponent nu s-a înscris în cursa pentru alegerile din 2022. Contestat vehement de adversarii săi, care îl critică pentru lipsa rezultatelor notabile, pentru sprijinul politic, pentru o subordonare față de un nespecificat Serviciu Secret sau pentru modul considerat tot mai autoritar în care administrează Federația, Burleanu pare un conducător cel puțin decent pentru fotbalul românesc actual și pentru pentru ce se întâmplă la nivel administrativ în țara noastră. 

Comparat adesea cu predecesorul său, Mircea Sandu, care este dat ca un model de urmat de actuala conducere, Burleanu nu iese în dezavantaj la o examinare atentă și echidistantă. În ultimii opt ani ai mandatului "Nașului", am reușit o calificare la Euro 2008 și am pierdut fără drept de apel barajul de calificare la CM 2014, în fața Greciei. Dar, per ansamblu, starea fotbalul românesc era foarte rea. Clububurile au cheltuit bani pe care nu îi aveau sau din surse dubioase, fără să fie trase de mânecă de FRF, iar ulterior majoritatea s-au desființat. Ultimii ani ai lui Sandu la conducerea FRF au fost marcați de rușinea unor scandaluri monstruoase, precum "Dosarul Transferurilor", "Dosarul Mită pentru arbitri" sau "Dosarul dezafilierii Craiovei", care au pătat grav imaginea fotbalului românesc. 

Investițiile în juniori erau inexistente, naționalele de tineret și de juniori aveau rezultate foarte slabe și perspective sumbre, fotbalul feminin era o himeră, selecția era subordonată aproape total intereselor impresarilor, iar această perioadă a marcat și îndepărtarea spectatorilor și sponsorilor de stadioane și cluburi, într-o perioadă în care domeniul a fost considerat profund corupt și neatractiv. Marile realizări ale perioadei respective, construcția Casei Fotbalului, Centrelor Naționale de Fotbal de la Mogoșoaia și Buftea și sediului LPF, au atras ulterior deschiderea unor dosare penale sau trimiteri în judecată pentru modul în care s-au realizat proiectarea și construcția. 

Spre deosebire de Sandu, care era cunoscut ca un "Rege al Șprițurilor" și al bunei înțelegeri cu patronii și conducătorii, în timp ce fiica sa a ținut prima pagină a ziarelor cu articole în privința vieții sale amoroase sau a tangențelor cu scandaluri cu droguri, Burleanu pare o persoană retrasă, cu un discurs echilibrat și cult și cu viața privată ținută foarte departe de lumina reflectoarelor. I se reproșează că nu a fost jucător profesionist, dar acest aspect nu l-a împiedicat să devină membru în Comitetul Executiv UEFA și în Consiliul FIFA, ultima funcție fiind o premiera pentru România, de la afilierea FRF la FIFA în 1923. 

În mandatul său, implementarea aproape forțată a regulii U21 pentru echipele din Liga 1, a dus la o revigorare a fotbalului juvenil și la promovarea unui număr record de jucători tineri. Culmea, tocmai cluburile, care s-au opus aprig inițiativei și l-au numit pe Burleanu "dictator pe banii patronilor", au avut apoi de câștigat sume imense din transferul unor jucători tineri. 

Naționala de seniori a reușit calificarea la Euro 2016, e adevărat, cu un aport mare al fostei administrații și al fostului selecționer. Dar e un raționament pervers să reproșezi naționalei lipsa prezențelor la turneele finale, când cel mai bogat club din Liga 1 nu a mai reușit decât o calificare în ultimii patru ani în faza principală a cupelor europene și patronul face echipa și dictează schimbările, nicio echipă românescă nu a mai ajuns în grupele Champions League din 2013, campioana are 19 jucători străini sub contract și datorii de 26 de milioane de euro, iar jucătorii români se transferă în China, țările arabe și Turcia și refuză concurența în campionate europene mai puternice.  

Reprezentativa U21 a reușit cele mai bune rezultate din istorie, cu un parcurs excelent și o semifinală la Euro 2019 și meciuri fără înfrângere la Euro 2021, cu victorie împotriva rivalei Ungaria și egaluri cu Olanda și Germania. De asemenea, "tricolorii" au ajuns la Jocurile Olimpice după o absenţă de 57 de ani și au acumulat patru puncte, deși alcătuirea lotului a fost grav afectată de opoziția dușmănoasă a cluburilor. Dezvoltarea fotbalului feminin, realizată cu o opoziție încrâncenată a oamenilor de fotbal, a unei părți a presei și a cluburilor, a adus un progres vizibil, intrarea în cărțile calificărilor pentru prima dată și un egal cu Elveția, o forță în Europa. 

Ce i se reproșează lui Burleanu? În primul rând, întârzierea implementării VAR în Liga 1, pe fondul unor arbitraje slabe. Criticii nu au dreptate întru -totul, pentru că procesul a fost mult întârziat de refuzul cluburilor de a plăti achiziționarea aparaturii și cheltuielile de formare a arbitrilor, dar și de faptul că LPF dorea să controleze arbitrajul video, deși CCA se află în subordinea administrativă a FRF. 

Sistemul va fi implementat, probabil, începând din sezonul viitor. În plus, în ciuda arbitrajelor slabe din Liga 1, brigăzile românești au condus meciuri la cel mai înalt nivel, doar problemele medicale făcând ca Ovidiu Hațegan să piardă delegarea pentru fazele superioare ale Champions League 2021-2022 și CM 2022. 

I se mai reproșează sistemul competițional din Liga 1, cu play-off și play-out și înjumătățirea punctelor după sezonul regulat. Ce uită contestatarii e că, în trecut, meciurile de pe finalul sezonului, când liderul campionatului avea 10-15 puncte avans și formațiile de la mijlocul clasamentului nu mai aveau niciun obiectiv, se transformau într-un circ grotesc, cu blaturi și exhibiții pentru vânzarea de jucători. 

Actualului președinte i se reproșează neprofesionalismul și țeserea unui grup de interese în jurul său, ceea ce ar afecta grav activitatea FRF. Cred că cel mai edificator argument în privința profesionalizării activității în cadrul Federației este la îndemână pentru jurnaliști, doar dacă se face o comparație între cum arăta o conferință de presă a naționalei în cămăruța de sub tribuna stadionului de la Mogoșoaia, cu 20 de jurnaliști în 10 metri pătrați și cu intervievații la doi metri de ei, care arăta mai degrabă ca un șpriț între prieteni, și cum arată acum, în sala de la Arena Națională, completată cu producții video sau asistență tehnică. 

Lui Burleanu i se reproșează situația financiară deloc bună a cluburilor, dar acesta a cerut înăsprirea procesului de licențiere și îl așteaptă negocieri dure cu LPF și o luptă înverșunată cu patronii pentru implementarea garanțiilor financiare la început de sezon, pentru a evita acumularea restanțelor salariale și falimentele în plin campionat, după ce a reușit să impună investițiile în academii și infrastructura sportivă în caietul de licențiere. 

În sfârșit, lui Burleanu i se reproșează lipsa calificărilor echipei naționale la un turneu final în ultimii șase ani, dar președintele FRF și-a făcut treaba. După ce a făcut o alegere neinspirată cu Christoph Daum, și-a recunoscut greșeala și l-a delegat pe Mihai Stoichiță în funcția de director tehnic, iar acesta i-a ales selecționeri pe Cosmin Contra, Mirel Rădoi și Edi Iordănescu, trei dintre cei mai promițători tineri antrenori români.  

FRF nu avea ce face mai mult din acest punct de vedere, din moment ce nu poate plăti salarii de milioane de euro pentru a atrage antrenori de cel mai înalt nivel, iar cei mai buni tehnicieni români, precum Mircea Lucescu sau Cosmin Olăroiu, sunt numai dulceață și sfaturi utile când vorbesc de națională, dar se fofilează de fiecare dată când postul rămâne vacant. 

Burleanu și ceilalți conducători ai FRF nu convoacă lotul, nu antrenează jucătorii la echipele de club, nu fac tactica pentru meciurile de la națională, nu intră pe teren și trebuie doar să le ofere fotbaliștilor condiții de pregătire a meciurilor la cel mai înalt nivel. Ceea ce au făcut.  

E normal ca Burleanu să candideze singur la șefia FRF? Sigur că nu, așa cum nu e normal ca Nicolae Ciucă să candideze singur la șefia PNL sau Sorin Cârțu la cea a CSU Craiova. "E de Putin ce face Burleanu!", acuză Gigi Becali, dar nu se știe dacă nu e cumva un compliment din partea patronului care se consideră "stăpân" și pe angajați îi vede ca "slujitori". 

Putea face Burleanu mai multe pentru fotbalul românesc și echipa națională să aibă rezultate mai bune? Sigur, fără putință de tăgadă. Dar e clar că există un decalaj colosal între România și țările importante din punct de vedere fotbalistic. În ciuda acestui dezavantaj, FRF rămâne cea mai performantă federație din țară din punct de vedere administrativ și financiar, iar din punct de vedere sportiv pare să existe o strategie și potențial de creștere.

Ca să mulțumească pe toată lumea, Burleanu putea să îl aducă pe Guardiola selecționer, să prezinte un contract de 1 miliard de euro pentru drepturile tv pentru Liga 1, să plătească din propriul salariu implementarea VAR-ului, să ajute CFR Cluj să ajungă până în finala Champions League și pe FCSB să câștige Europa League, iar pe Stanciu să îl transfere la Bayern Munchen, nu la Wuhan. Până una-alta, Burleanu nu joacă, Burleanu nu antrenează, Burleanu nu e patron, Burleanu nu e conducător de club, Burleanu nu e impresar, Burleanu nu e arbitru. A fost discret și pare să aibă o strategie, a făcut bine ce ținea de el, ca președinte al FRF. 

TEXT - GABRIEL CHIREA, CONTRIBUTOR SPORT.RO

Modifică setările cookies