Povestea singurului SUPER EROU din istoria moderna a Stelei: un tricou de 18 KARATE pe care nu il va mai umple nimeni, niciodata!

Novak Martinovic Steaua true story Superliga
SPORT.RO
Data publicarii: Luni 21 Ianuarie 2013, 08:53
Data actualizarii: Luni 21 Ianuarie 2013, 08:55

A venit, a vazut, a cucerit. Asa poate fi povestit pe scurt periplul sau in Ghencea. In doar 2 ani de zile a reusit sa scrie mai multa istorie decat au reusit altii in toata viata lor! Si nu oriunde, ci acolo unde conteaza, in inimile fanilor!

Martinovici s-a despartit de Steaua dupa 2 ani petrecuti in curtea unei echipe ce cu greu isi mai construieste idoli in ziua de azi. Cine ar fi crezut acum doi ani, cand Piturca l-a adus pe Novak de la Pandurii, ca sarbul va avea un impact atat de mare in istoria clubului stelist?

Nu a reusit sa castige titlu de campion cu Steaua, nu a reusit sa ajunga in semifinala de cupa UEFA, nu a reusit sa castige decat un trofeu in timpul petrecut in Ghencea, o Cupa a Romaniei. Martinovici a intrat insa in inimile fanilor pentru totdeauna, si a facut-o pentru ca a vorbit atunci cand a trebuit. Nu in presa, prin interviuri, asa cum il acuza Meme si Reghe, dupa ce l-au dat afara de la Steaua. Novak a inceput sa vorbeasca la Steaua inca de cand a venit.

Inainte ca Reghe sa tanjeasca iar dupa aplauzele unei peluze intregi, inainte ca Meme sa il jigneasca si sa il denigreze in presa, acuzandu-l ca a lasat Steaua la greu. Vocea lui Martinovici a fost auzita prima data de intreaga suflare stelista odata cu incidentul de la Ploiesti. Pentru ca, nu-i asa, eroii se arata in timpuri grele, in timpuri in care, dupa cum spune un alt proverb, sobolanii parasesc primii corabia.

Episodul "Ploiesti" si tricoul de 18 Karate

Martinovici si-a castigat locul in istoria Stelei si in inimile fanilor odata cu episodul de la Ploiesti.

Faptul ca si-a aparat colegul, pe Galamaz, de furia unui "drogat", faptul ca a fost singurul care a avut o reactie, si mai ales ca a avut o reactie naturala, a insemnat enorm pentru fani. Atat de mult incat sa il adopte pe Martinovici ca pe unul de-al lor.

Tricoul sau, cel cu numarul 18, a inceput sa atarne din ce in ce mai greu. Spiritul lui Martinovici va cadea greu pe umerii urmatorului stelist ce se doreste a fi idolul tribunei. Inainte de a sti cu varza, inainte de a-i incanta pe fani cu un dribling, un gol, o faza, urmatorul idol al ros-albastrilor trebuie sa aiba spiritul lui Martinovici. Acelasi spirit mostenit de sarb de la Lacatus si Mirel Radoi.

Primul capitan strain din istoria Stelei? Gigi a zis: "NU"

Chiar daca nu a fost agreat de Gigi Becali, Martinovici a devenit instant preferatul fanilor. 40.000 de oameni au fost pe national arena pentru un meci al razbunarii in fata lui Maccabi Haifa. Pentru un jucator stelist, a fost meci emotionant.

Numit capitan onorific de catre galeria Stelei, Martinovici a fost aplaudat de stelisti la startul meciului, pentru gestul eroic din meciul cu Petrolul, cand l-a oprit pe golanul de la Ploiesti sa mai agreseze jucatori pe teren.

Ilie Stan a anuntat insa ca nu e dispus sa-i dea lui Martinovic banderola, si sa il transforme in primul capitan strain din istoria clubului:

"A fost un gest asa... al lui Martinovici, dar banderola ramane la Bourceanu. Avem alte probleme la care sa ne gandim acum", a fost replica seaca a lui Iliesta.

Nici Gigi Becali nu a fost de acord cu suporterii: "Avem nevoie de razboinici cu mingea, nu la bataie" le-a taiat-o scurt patronul. 

Si astfel Novak a ramas doar cu recunostinta fanilor!

Ultimii 10 capitani din istoria Stelei:

Marius Baciu (1999-2002)

Mirel Radoi (2002-2009)

Dorin Goian (2009)

Sorin Ghionea (2009-2010)

Petre Marin (2010)

Banel Nicolita (2010)

Bogdan Stancu (2010)

Cristian Tanase (2010)

Ciprian Tatarusanu (2011)

Alex Bourceanu (2011)

Primul stelist care ar fi vandut 100.000 de tricouri

Martinovici nu a ajuns capitan oficial al Stelei, in teren, insa a ajuns in tribune, in inimile fanilor. Incidentul de la Ploiesti a fost urmat de o avalansa de bannere, tricouri, steaguri, fulare, o mare imensa de materiale inscriptionate cu numele sarbului. Pentru orice club civilizat din Europa, Martinovici ar fi fost o mina de aur. Tricourile cu numele si numarul lui s-ar fi vandut ca painea calda, pe vremea lui Ceausescu. Dar cine sa faca asta? Steaua a avut mereu un marketing la pamant, mai deplorabil decat vestitul gazon de pe Ghencea, si oameni incapabili sa profite (fara sens peiorativ) de un moment istoric in care Martinovici a devenit idolul a milioane de stelisti.

Cu banderola sau fara, cu tricouri sau fara tricouri, Martinovici a devenit omul tribunei. Fanii l-au iubit cum unii nu au mai facut-o vreodata cu un fundas. De la Belodedici incoace, Steaua nu a mai avut un asemenea idol printre fundasi. Poate Radoi, dar olteanul care impartea amenzi in vestiar se impartea la randul sau intre mijlocul terenului si linia careului. Martinovici a fost si este un fundas get-beget. Un fundas adevarat, un fundas central. Un om care apara, iar oamenii care apara se numesc eroi. Martinovici este singurul super erou al Stelei din era moderna. Stau dovada tricourile, bannerele, fularele cu el, stau dovada oamenii care au venit la stadion pentru a-i stange mana, stau dovada meciurile, golurile, alunecarile lui Novak, stau dovada copcile, cucuiele si cosmarurile lui Galamaz. 

Dovezile lui Martinovici sunt clare. Sarbul a venit la Steaua si a scris, in doar 2 ani, o poveste glorioasa. O poveste despre sacrificiu, onoare si curaj.

RESPECT NOVAK

Modifică setările cookies
Don’t miss out on our news and updates! Enable push notifications
Get notifications about important news!