Opinie Gabriel Chirea / 5 lucruri negative dupa CSU Craiova - FCSB

CSU Craiova Craiova - FCSB FCSB Gabriel Chirea Opinii Opinie Gabriel Chirea / 5 lucruri negative dupa CSU Craiova - FCSB
SPORT.RO
Data publicarii: Luni 22 Octombrie 2018, 17:44
Data actualizarii: Luni 22 Octombrie 2018, 17:45

CSU Craiova a invins, aseara, pe stadionul "Ion Oblemenco", pe FCSB, scor 2-1, intorcand rezultatul dupa ce "ros-albastrii" beneficiasera de un autogol. 

1. FCSB pare o echipa aflata intr-o nesfarsita degringolada. Patronul e si antrenor, si manager, si presedinte, si scouter, si impresar, dar in toate posturile se comporta mediocru. Autoritatea antrenorilor este subminata constant si acestia nu pot sa le impuna jucatorilor o necesara disciplina, dar staff-ul nici nu are curajul sa iasa din limitele trasate de Becali si macar sa foloseasca un sistem de joc care sa se plieze pe calitatile fotbalistilor aflati in lot si impusi de patron, pentru un joc mai eficient. Daca situatia actuala se pastreaza, fie ca antrenorul se numeste Becali, Dica, Stoica, Lutu sau Tanase, rezultatul va fi acelasi. Jucatorii fie nu pot, fie nu vor, fie nu prea au chef, fie toate la un loc. Daca joci mediocru si esti selectionat la loturile nationale, ai parte de o publicitate nemuncita, iar salariile sunt mari si vin la timp, de ce sa te omori cu firea? O echipa care se lupta la titlu, dar care se "rupe" in doua inca din minutul 30, cand 3-4 jucatori se retrag cu lehamite in aparare, nu cred ca mai propune, in 2018, nici campionatul din San Marino. E greu de inteles de ce Nicolae Dica, un fost jucator decent si orgolios, continua sa se lase calcat in picioare. Pentru bani, pentru CV, pentru faima? Poate ne vom lamuri vreodata, dar sa nu strige mai tarziu #MeToo...

2. Atmosfera de meci important la Craiova - stadion plin, tensiune, orgolii, intoarcere de rezultat. Insa, gazonul se prezinta in continuare foarte rau la Craiova, in ciuda investitiilor masive in ameliorarea starii sale, si ar putea fi una dintre problemele greu de rezolvat (sau imposibil) ale arenei din Banie, una cu cateva vicii de constructie. O alta bila neagra a fost reprezentata de faptul ca, desi s-a tinut un moment de reculegere in memoria lui Ilie Balaci, unul dintre cei mai mari fotbalisti ai Universitatii Craiova (daca nu cel mai mare), respectat cu sfintenie de public, s-au varsat lacrimi, meciul s-a oprit in minutul 8 pentru un standing ovation, s-au intins bannere, s-au aruncat flori spre teren si numele fostei glorii craiovene a fost strigat de mai multe ori pe parcursul intalnirii, aceste sentimente solemne nu au avut continuitate pe tot parcursul meciului. In seara in care publicul si-a luat la revedere de la Balaci, unii fani au injurat ca niste birjari, au scuipat si au aruncat cu pahare de bere, brichete si monede in jucatori oaspetilor, unele atingandu-si tinta. "Imi este indiferent daca in istorie vom intra ca barbari" este titlul unui film recent, care s-ar potrivi si unora dintre spectatorii de aseara.

3. Modul in care "centralul" Marcel Barsan a condus partida a fost nefiresc. La un moment dat stateai si te intrebai daca arbitrul bucurestean nu a inghitit cumva fluierul, de il foloseste la fiecare 5-6 secunde. Fricos, preventiv, autoritar cand ar fi trebui sa fie comunicativ si invers, cu o alura de om apasat de grija zilei de maine, Barsan a reusit sa enerveze pe toata lumea, ambele echipe considerand ca au fost dezavantajate. Insa prestatia lui Barsan nu reprezinta exceptia, ci regula intr-o Liga 1 in care arbitrajul sub conducerea grecului Kyros Vassaras lasa mult de dorit si reprezinta unul dintre motivele pentru care partidele au devenit aproape imposibil de urmarit de la un capat la altul fara sa scapi cateva injuraturi printre dinti si fara sa iti creasca tensiunea. Faptul ca nu avem nicio echipa calificata in grupele competitiilor europene poate fi pus si pe seama arbitrajul, intr-un campionat in care nu vezi o faza cursiva mai lunga de 10-15 secunde, unde se fluiera si daca fotbalistii se calca pe umbra si unde se permit constant trageri de timp de 25-30 de minute. Vorba aceea, "fereste-te de greci chiar si atunci cand iti fac daruri"...

4. CSU Craiova, exponenta unei zone geografice care musteste de talent sportiv, a avut pe teren 6 jucatori straini si inca 3 pe banca de rezerve, plus antrenorul Mangia, italian pripasit in Cetatea Banilor. Cam putin 2 internationali (Mitrita si Bancu, unul nascut la Craiova si altul in judetul Olt) si alti 3-4 pusti in tot lotul la un meci cu o rivala istorica, din partea unei echipe care spune ca vrea sa reprezinte cu mandrie Oltenia. Dintre tineri, Mihaila e nascut la Ploiesti, Markovici la Belgrad, Burlacu la Botosani, doar portarul Popescu fiind nascut in Dolj, la Filiasi (suspendatul Cicaldau e nascut la Medgidia, iar alt absent, Razvan Popa, e nascut la Rm. Valcea, dar e crescut in Bucuresti). O situatie antagonica chiar si fata de FCSB, un club ale carui politici au fost fixate de mult de patron - profitul si mercantilismul. Anul acesta s-au implinit 5 ani de la reinfiintarea clubului de fotbal, grupele de juniori au avut, an de an, rezultatele onorabile in Liga Elitelor, dar clubul oltean continua sa transfere straini de valoare incerta si se transforma din Eterna Terra Nova in Terra Veteris quod Aliena.

5. Fotbalistii ar trebui sa fie barbati adevarati, sa nu refuze lupta dreapta (in limita regulamentului) si sa aiba orgoliul sa-si domine fizic adversarul, sa doreasca sa arate ca sunt pur si simplu mai puternici, mai rapizi, mai destepti, mai tehnici, mai rezistenti. In schimb, aseara, ca in multe alte meciuri din Liga 1, unii jucatori s-au tavalit pe jos la cea mai mica atingere, au urlat, au simulat, s-au prezentat dizgratios, s-au certat intre ei si cu arbitrul, mai lipsea sa isi scoata rujul din poseta, ca sa-si reimprospateze machiajul, sau sa ceara un timeout ca sa isi aranjeze dresul pe picior. O fi fost regretatul Ilie Balaci un jucator tehnic, rapid si inteligent, dar a fost in primul rand un luptator, un barbat demn si darz, iar o faza revazuta zilele acestea ramane definitorie pentru el. Modul in care s-a comportat in meciul cu Italia, din 1983, dupa intrarea "la rupere" a lui Gentile, cand s-a ridicat imediat, fara sa se certe si fara sa se milogeasca de arbitru, ar trebuie sa fie luat ca exemplu de hipster-fotbalistii actuali. Nu de alta, dar, daca nu iti convine angajamentul fizic de la fotbal sau daca nu poti sa ii faci fata, poti sa te duci, vorba lui Petre Grigoras, la sah.

Autor: Gabriel Chirea

Modifică setările cookies
Don’t miss out on our news and updates! Enable push notifications
Get notifications about important news!