Liber la doping! Cum se poate ajunge la suspendare pe viata si la excluderea unei echipe!

Liber la doping! Cum se poate ajunge la suspendare pe viata si la excluderea unei echipe!

Episodul 4 al seriei LIBER LA DOPING, de Gabriel Chirea!

Desi, probabil, fotbalul din Romania este departe a-si permite din punct de vedere financiar aportul unor giganti ai dopajului mondial, cum au fost medicii Eufemiano Fuentes, Marcos Marino Maynar, Mark Bonar sau Victor Conte, si de clinici specializate in care sa se practice dopajul sistematic, prin autotransfuzii, tratamente complexe cu steroizi anabolizanti si hormoni sau dopaj genetic, nu poate fi scutit, insa, de pericolul dopajului practicat din neglijenta.

Sa nu uitam ca Romania este tara in care cel mai bun fotbalist din ultimii 15 ani, Adrian Mutu, a fost prins dopat de doua ori (cocaina, in 2004 , si sibutramina, in 2010), gimnasta Andreea Raducan a pierdut medalia de aur la Olimpiada din 2000, deoarece i-a fost tratata raceala cu medicamentul Nurofen, care continea pseudoefedrina, Federatia Romana de Kaiac-Canoe a fost exclusa in 2016 din toate competitiile, inclusiv de la probele JO 2016, pentru ca la lotul masculin s-a practicat dopajul sistematic cu meldonium, iar Lucian Bute, ultimul mare campion mondial roman la box profesionist, a luat suplimente nutritive „contaminate accidental” cu ostarina. Bute a scapat doar cu o amenda, dar codul mondial are o aplicare uniforma in ceea ce priveste sanctiunile, iar in situatia in care este vorba despre produse contaminate sanctiunea este de la mustrare pana la suspendare de 1 an. Daca se dovedeste ca a fost contaminat si nu a fost etichetat.

In plus, in tara in care jucatorii echipei nationale de fotbal U21 beau si asculta manele in avionul cu care merg la meciuri in strainanate, nu pare imposibil ca unii dintre ei, mai teribilisti, sa consume in cluburi de noapte cocaina, amfetamina, ecstasy, hasis, marijuana and Ritalin. Sau sa isi cumpere din anturaj sau de la anumite sali de fitness, mai mult sau mai putin serioase, fara sa constientizeze pericolul, suplimente nutritive contaminate cu substante interzise, sau unele destinate sa le mareasca masa musculara, sa le dea mai multa forta sau sa ii ajute la slabit.

De exemplu, nu multi stiu ca diverse bauturi energizante, pe care fotbalistii nostri le beau cu pofta inainte de meciuri oficiale, au fost interzise pe teritoriul anumitor tari sau au restrictii la vanzare catre anumite categorii de varsta, in timp ce suplimentele care contin o cantitate prea mare de cafeina sunt pe lista substantelor monitorizate de WADA. Pentru ca o substanta sa fie introdusa pe lista interzisa trebuie sa indeplineasca doua din trei criterii: sa creasca performanta, sa contravina spiritului sportului si sa aiba efecte asupra sanatatii sportivului. Meldonium a fost bagat pe lista de monitorizare in 2015, iar in 2016 a fost deja introdus in lista produselor interzise.

De asemenea, un exemplu foarte bun ca un control anti-doping efectuat la timp si in conditii profesioniste iti poate salva viata este dat de patania lui Marco Russ, capitanul lui Eintracht Frankfurt, a carui proba a fost depistata pozitiv, in 2016, cu un nivel ridicat de hormon gonadotrop. Ulterior, s-a descoperit ca el nu se dopase, ci era vorba de o tumora canceroasa testiculara. Dupa operatie si tratament, Russ s-a reintors in lotul echipei germane, in ianuarie 2017, asa ca testul nu i-a salvat doar viata, ci si cativa ani de cariera.

 Valentina Alexandrescu, directorul general al Directiei Testare, Anti-Trafic, Substante Interzise, Relatii Publice si Internationale din cadrul ANAD, a tinut sa le raspunda oficialilor LPF, care spuneau ca nu au cerut niciun control anti-doping in 2016 pentru ca pretul acestora este prohibitiv: „Controalele au rol si de descurajare a dopajului, pentru ca sportivii nu inteleg ca in primul rand isi pun in pericol sanatatea. De aceea noi facem atatea actiuni educative si le aducem la cunostinta care sunt efectele adverse si la ce riscuri se supun. Rolul nostru este sa facem testari eficiente, sa educam sportivii cu privire la riscurile la care se supun, daca recurg la dopaj, sa-si cunoasca drepturile si obligatiile, din punct de vedere al reglementarilor, ca fiecare trebuie sa aiba grija si sa se asigure de ceea ce se regaseste in organismul lui. Pentru ca exista acel principiu al responsabilitatii stricte si indiferent daca esti sportiv minor sau major platesti, daca in proba ta de urina se gaseste o substanta interzisa. Am vazut ca cei de la LPF spun ca preturile sunt exorbitante.

Daca ei vor sa faca controale, pot sa faca orice cu alt furnizor de astfel de servicii. Cu alta organizatie anti-doping din alta tara, nu este niciun fel de problema. Ca si semnatari ai Codului Anti-Doping si afiliati la organizatiile internationale, ei au obligatia sa aiba un program de testare, asta ar trebui sa inteleaga toata lumea. Si noi am fost soliticitati de federatii sa facem controale in alte tari, am facut pentru Bosnia, Bulgaria, Rusia, unde exista agentii nationale anti-doping pe teritoriul statului respectiv. Nici nu impunem sa faca cineva controale, nici nu impunem cu cine sa faca, nici numarul lor. Ei au spus ca vor sa faca actiuni educative, dar nu am primit nicio solicitare in acest sens. Actiunile educative sunt gratuite, nu costa nimic. Pentru FRF am facut actiuni educative”.

Substante interzise in sport:
1. Stimulente (amfetamina, cocaina, efedrina etc.)
2. Narcotice
3. Canabinoide (hasis, marijuana)
4. Agenti anabolici - Steroizi anabolici androgeni (androstadienona, metandienona, 19-norandrostendiol, oxabolon, oxandrolon, oxymesteron, stanozolol, stenbolon, androstenediol, androstenediona, dehidroepiandrosteron (DHEA), dihidrotestosteron, testosteron etc.)
5. Hormoni peptidici ( eritropoietina, hormonul de crestere, IGF-1, gonadotropina corionica , LH, insulina, corticotropinele)
6. Beta-2-agonisti
7. Agenti cu activitate antiestrogenica (inhibitorii de aromataza, clomifen, ciclofenil, tamoxifen)
8. Agenti mascatori (diuretice, epitestosteron, probenecid)
9. Glucocorticosteroizi

Sanctiunile pentru dopaj: se poate ajunge la suspendare pe viata, pentru sportiv, si la excluderea din competitie, pentru club

In Regulamentul Disciplinar al FRF, exista Articolul 72, care aliniaza sanctionarea dopingului in concordanta cu Capitolul al II-lea al regulamentului FIFA de control doping:

- Prezenţa unei substante interzise, a metabolitilor sau markerilor ei, folosirea sau incercarea de folosire a unei substante interzise sau a unei metode interzise, refuzul sau neproducerea, fara motiv intemeiat, a probei, contaminarea/ interpunerea/obstructionarea prin incercarea de a obstructiona oricare parte a controlului doping, posesia de substante sau metode interzise va fi sanctionata cu suspendare pentru doi ani, la prima abatere si suspendare pe viata, in caz de recidiva.

- Daca sunt descoperite substante cuprinse in lista substantelor si metodelor interzise (conform anexei A din regulamentul FIFA de control doping), pentru care se poate produce proba ca acestea nu au fost destinate cresterii performantei sportive, se va aplica cel putin un avertisment pentru prima abatere si o suspendare pentru doi ani, in caz de recidiva. A treia abatere va fi sanctionata cu suspendare pe viata.

- Traficul de substante sau metode interzise sau administrarea unor substante sau metode interzise vor fi sanctionate cu suspendare pentru cel putin patru ani. Daca jucatorii implicati sunt in varsta de sub 21 de ani, sanctiunea pentru autor este suspendarea pe viata.

- Refuzul/omisiunea de a asigura informatiile cerute cu privire la locul in care se afla jucatorii sau la disponibilitatea lor pentru efectuarea testului va fi sanctionata cu suspendare de la 3 luni la 2 ani.

- Daca mai mult de un jucator din aceeasi echipa este sanctionat pentru dopaj, echipa va putea fi de asemenea sanctionata. Echipei i se pot scadea 6 puncte sau poate fi exclusa din competitiile in curs sau viitoare.

Cum decurge un control anti-doping

Jucatorii care sunt supusi testului anti-doping sunt alesi prin tragere la sorti. La sporturile de echipa trebuie sa fie un numar par de teste, care se impart in mod egal intre cele doua echipe. La pauza meciului se face tragerea la sorti in mod incrucisat, iar biletele se desfac cu 15 minute inainte de finalul partidei. Un club poate sa ceara testare doar pentru sportivii lui, nu pentru sportivii legitimati la alt club. Un club cere testele si le plateste, dar acestea se impart egal intre cele doua adversare. Exista si testarea-tinta, pentru ca ANAD are fotbalisti inregistrati in lotul de testare. Ei au obligatia sa furnizeze informatii privind localizarea lor prin programul ADAMS si ei sunt testati fara tragere la sorti, de minimum trei ori pe an.

Cine lupta contra dopajul in Romania

Activitatea ANAD este reglementata de Legea 104/2008, pentru prevenirea si combaterea producerii si a traficului ilicit cuprinse in lista interzisa, in care mai multe autoritati au atributii: Autoritatea Nationala a Vamilor (oprirea traficului transfrontalier), Ministerul Sanatatii, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (oprirea de la comercializare in magazine), Inspectoratul General al Politiei Romane si Agentia Nationala Anti-Doping (in salile de culturism si fitness). Insa, toate produsele confiscate si tot ce se ridica de pe piata sub incidenta Legii 104 sunt transmise pe baza de proces verbal la ANAD si sunt distruse in conformitate cu prevederile legii. Produsele care contin substante interzise nu sunt distruse direct de ANAD, ci de catre firme specializate contractate. Exista un Consiliu de Combatere a Traficului, care este format din reprezentantii acestor autoritati pe langa ANAD, se face o comisie in termenul prevazut de lege si se dispune distrugerea.

Ce rezultate a avut lupta impotriva substantelor interzise in 2016

In anul 2016 au avut loc 55 de confiscari de substante interzise, cele mai multe din ultimii 8 ani, in baza colaborarii ANAD cu Autoritatea Nationala a Vamilor, Inspectoratul General al Politiei Romane si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. Steroizii anabolici androgeni, hormonul de crestere si stimulentele au fost substantele interzise confiscate cu preponderenta in anul 2016. Combaterea traficului ilicit de substante interzise este o problema frecvent intalnita in tara noastra, o mare parte din cazurile de trafic cu substante interzise avand loc la punctele vamale. Pe primele trei locuri in care s-au confiscat produse destinate dopajului se regasesc Biroul Vamal Albita (17), Biroul Vamal de Posta Bucuresti (11) si Directia Regionala Vamala Galati (6). De obicei, substantele sunt traficate cu ajutorul salilor de culturism si fitness si a persoanelor din anturajul sportivilor sau cluburilor sportive.
 

Citeste si:doping




VIDEO PROTVPLUS.RO

Bucureștiul se pregătește de noi măsuri de relaxare. Se vor putea organiza concerte cu 300 de oameni
BRAT
Modifică setările cookies