Sports Illustrated - acesta este cel mai tare moment din istoria sportului! Afla povestea care-ti face pielea de gaina cu MIRACOLUL la care Romania a fost martora:

Jocurile Olimpice Hochei Miracle on ice statele unite True Story
SPORT.RO
Data publicarii: Miercuri 19 Decembrie 2012, 06:50
Data actualizarii: Miercuri 19 Decembrie 2012, 11:48

Despre legende care au fost si legende care ne fac weekendurile mai frumoase. Despre povestile bunicilor cu Nadia, Dobrin si Pele. Despre meciurile de saptamana asta, la care le cumparam noi bilete tatilor nostri. Despre fotbal si nu numai. AZI: despre 'Miracle on ice'.

Au trecut mai bine de 30 de ani insa este in continuare considerat ca fiind unul dintre cele mai importante momente din istoria sportului. Daca pentru restul lumii poate exista si altele mai frumoase si emotionante, pentru americani sigur acesta a fost cel mai important.

Jocurile Olimpice de iarna din 1980 au oferit intradevar un moment incredibil, un turneu in care Goliat a fost cu adevarat trimis la pamant de David. Echipa de hochei a Statelor Unite a reusit sa obtina medalia de aur desi nu paria absolut nimeni pe acestia - lucru perfect normal din moment ce echipa era alcatuita din jucatori amatori sau de la colegiu iar marea favorita, URSS, castigase aproape fiecare turneu mondial si olimpic din 1954 si pana atunci.

Pe 22 februarie se implinesc 33 de ani de la acel miracol, o poveste care a fost transformata apoi in film, in documentarii si carti. Iata povestea turneului care a avut loc la Lake Placid, New York.


Echipele si parcursul pana la marele duel

Duelul dintre Statele Unite si URSS era cel putin dezechilibrat. Aproape nimeni nu credea in sansele americanilor de a trece de grupa, daramite de a castiga medalia de aur. In schimb, Rusia avea un palmares de 27-1-1 la ultimele 4 JO la care au participat! Ultima infrangere fusese tot impotriva americanilor, la turneul din 1960. Si aceea a fost o surpriza insa miracolul din 80' a fost atat de urias incat ce au realizat americanii in 1960 este supranumit "Miracolul uitat". Un amanunt interesant e legat de numele lui Herb Brooks - acesta trebuia sa joace la JO din 1960 insa a pierdut lotul cu doar o saptamana inainte de turneu, antrenorul renuntand la el! S-a razbunat insa cu varf si indesat 20 de ani mai tarziu.

Sa pariezi atunci pe URSS e ca si cum ai paria acum ca Barcelona va castiga titlul in Spania. Cu un golaveraj 175-44 la cele 4 JO pe care le castigasera, cu majoritatea jucatorilor activi in armata si care jucau intr-o liga extrem de dezvoltata si cu baze de antrenament ultra-moderne, sovietici aveau nume importante precum Boris Mikhailov, Vladislav Tretiak, cel care era considerat la acea vreme cel mai bun portar din lume, sau Viacheslav Fetisov, jucatori care apoi au ajuns in Hall of Fame-ul hocheiului!

In schimb, americanii au avut o echipa necunoscuta pentru ca presedintele de atunci al Americii, Jimmy Carter, a decis ca echipa sa boicoteze JO din cauza invaziei sovieticilor din 1979. Astfel, antrenorul Herb Brook a tinut trialuri pentru a alcatui un lot competitiv. "Nu ma intereseaza cei mai buni jucatori, ci jucatorii cei potrivti". Dintre cei 20 de jucatori alesi, doar Buzz Schneider mai jucase in echipa la editia 1976. Noua jucatori alesi erau de la Universitatea din Minnesota si 4 de la cea din Boston, doua universitati rivale ceea ce a facut misiunea lui Brooks de a construi o echipa si mai dificila. SUA avea o echipa plina de copii. Ca o comparatie, o echipa All-Stars din NHL a fost zdrobita de URSS cu 6-0 intr-un meci amical in 1979

Pentru a se pregati de turneu, echipa antrenata de Herb Brooks a disputat 61 de meciuri in doar 5 luni impotriva unor echipe din Europa si America. Ultimul amical a fost chiar impotriva URSS-ului in Madison Square Garden pe 9 Februarie 1980. URSS a castigat categoric cu 10-3 si nici cei mai optimisti nu mai credeau in sansele Statelor Unite.

Au inceput insa grupele si echipa Statelor Unite s-a schimbat total - a reusit un 2-2 incredibil contra unei alte favorite, Suedia, dupa un gol marcat cu doar 27 de secunde inainte de final! Apoi au urmat victorii cu Cehoslovacia (7-3), Norvegia (5-1), Romania (7-2) si Germania de Vest (4-2) si au ajuns in semifinale, cot la cot cu Suedia. In cealalta grupa, URSS si-a distrus competitia - 16-0 cu Japonia, 17-4 cu Olanda, 8-1 cu Polonia, 4-2 cu Finlanda si 6-4 cu Canada.


Marele meci - 'Miracle on ice'

"Doar daca se topeste gheata sau Statele Unite sau alta echipa reusesc un adevarat miracol, asa cum a reusit echipa americana in 1960, sovieticii vor castiga lejer medalia de aur pentru a 6-a oara in ultimele 7 turnee" scria cu o zi inainte de meci Dave Anderson de la New York Times. Cum ar fi putut castiga o echipa distrusa cu 10-3 cu doar 13 zile mai devreme? O echipa noua, fara vedete, cu pusti, in care singurul care a crezut a fost Herb Brooks. Cel care a continuat antrenamentele foarte dure inainte de meci, spre deosebire de sovietici care au fost lasati sa se relaxeze inainte de duel.
"Ne pot bate de 9 ori in 10 meciuri. Nu insa in acest meci" le-a spus Herb Brooks jucatorilor.

Pe 22 februarie 1980, Arena Olimpica din Lake Placid, New York, era plin ochi. 8.500 de oameni asteptau marele meci, sperand ca URSS nu va castiga la scor. Ultimul discurs al lui Brooks in vestiar e si el celebru: "V-ati nascut sa fiti jucatori hochei. Destinul a facut sa fiti aici. Acest moment este al vostru" le-a spus cu doar cateva minute inainte sa iasa pe gheata.

Meciul nu a inceput bine pentru americani, Vladimir Krutov inscriind destul repede. Veteranul Buzz Schneider a adus egalarea insa pana la finalul primei reprize, URSS a trecut in avantaj dupa un gol al lui Sergei Makarov. Apoi a inceput sa straluceasca Jim Craig, portarul Statelor Unite cel care a respins multe suturi ale sovieticilor. Acestia nu au incheiat repriza in avantaj - Mark Johnson a depasit doi fundasi si a trimis mingea in poarta cu doar o secunda inainte de final! Astfel, dupa o treime din joc, scorul era 2-2!

A doua repriza a inceput cu o surpriza din partea antrenorului sovieticilor, Tikhonov. Acesta l-a inlocuit in poarta pe Tretiak, cel care gresise la faza golului de 2-2. Acesta s-a dovedit momentul in care meciul s-a intors iar Tikhonov a recunoscut mai tarziu ca "a fost cea mai mare greseala din cariera mea". Rezerva Myshkin nu a influentat in acea repriza jocul - sovieticii au sutat de 12 ori la poarta insa au inscris doar un gol, in timp ce americanii au tras doar de 2 ori. Asadar, 3-2 pentru URSS dupa 2 reprize!

Diferenta a fost facuta de portari si de pragmatism pana la urma - URSS a tras de 39 de ori la poarta, in timp ce SUA doar de 16 ori in tot meciul.

Si a inceput repriza istorica - dupa 6,47min, Krutov a fost penalizat 2 minute iar americanii aveau un power play si o sansa uriasa. Ofensiva lor a fost insa blocat secunde bune - asta pana cand Dave Silk a avansat in treimea adversa cand Valeri Vasiliev l-a daramat, pucul a ajuns la Mark Johnson iar sutul acestuia a trecut pe sub Myshkin si scorul devenea egal, 3-3, in minutul 8.39, cu doar 8 secunde inainte sa fie restabilita egalitatea numerica. La mai putin de 2 minute distanta, capitanul Mike Eruzione a reusit cel mai important gol din cariera, Myshkin nereusind sa vada din cauza lui Vasili Pervukhin, cel care s-a pozitionat prost in fata lui! Astfel, cu fix 10 minute inainte de final, echipa Statelor Unite conducea cu 4-3!

Pentru prima data in dezavantaj, sovieticii au inceput sa atace nervos! Ratari peste ratari, minuni facute in poarta de Jim Craig, urletele lui Brooks care le spunea americanilor: "Jucati in stilul vostru". In loc sa se retraga in totalitate, Statele Unite a incercat cu fiecare ocazie sa mearga in atac si sa inscrie. Cu fiecare secunda care trecea, jucatorii URSS-ului sutau din ce in ce mai disperat. Cu doar un minut inainte de final, toata lumea se astepta ca portarul Myshkin sa fie scos pentru a fi 6-5 pe atac - acest lucru nu s-a intampla, motivul fiind dezvaluit ulterior. Ei nu antrenasera niciodata 5 la 6 pentru ca "Tikhonov nu credea in asa ceva".

Publicul din arena a inceput sa numere fiecare secunda care mai ramanea pana la final. Comentatorul meciului, Al Michaels, s-a ridicat la inaltimea acelui moment.

Iata ultimul minut de joc. Promit ca vi se va face pielea de gaina:


"11 secunde, mai sunt 10 secunde, numaratoarea continua chiar acum! Morrow ii trimite lui Silk. Mai sunt 5 secunde din meci. Credeti in miracole? DA" au fost cuvintele lui Michaels iar americanii au inceput sarbatoare pe gheata. Nu si Herb Brooks - acesta s-a dus in vestiar si a izbucnit in lacrimi.



"Miracolul pe gheata"
ramane unul dintre cele mai frumoase episoade din istoria sportului. Si culmea, nu acel meci le-a adus medalia de aur. Americanii au mai jucat o partida, finala impotriva Finlandei, pe care au castigat-o cu 4-2 dupa ce intrasera in ultima repriza fiind in dezvantaj, 1-2. Minunea avusese insa loc deja. 13 dintre cei 20 de jucatori care au facut parte din acea echipa au ajuns in NHL ulterior. 5 dintre ei au jucat peste 500 de meciuri iar 3 peste 1000 - Neal Broten, Mike Ramsey si Dave Christian! Capitanul acelei echipe, Mark Eruziune, nu a ajuns insa in NHL - a considerat ca a realizat tot ce dorea in hochei cu acea medalie de aur.

Victoria lor a fost votata ca fiind cel mai grozav moment sportiv din secolul 20 de catre Sports Illustrated.


Desigur, in 2004 a aparut filmul numit "Miracolul" care spune povestea acelui turneu. In rolul principal, cel al antrenorului Herb Brooks, a jucat Kurt Russell. Patricia Clarkson a jucat si ea rolul sotiei lui Herb Brooks.



"Miracolul pe gheata", asa cum a ramas in istorie acea performanta a echipei antrenate de Herb Brooks, a aratat cat de imprevizibil este sportul, fie care vorbim de fotbal, hochei sau snooker, si a aratat de ce orice echipa trebuie sa creada in sansa ei oricat de mica ar parea aceasta.

Sursa foto: Getty Images

Modifică setările cookies
Don’t miss out on our news and updates! Enable push notifications
Get notifications about important news!